[Sâmbătă, 27 noiembrie] Adu-ți aminte și nu uita!

 

 

Text de memorat: 

 

Deuteronomul 9:7

„Adu-ţi aminte şi nu uita cum ai aţâţat mânia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua când ai ieşit din ţara Egiptului până la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiţi împotriva Domnului aţi fost!”

 

Două expresii se repetă frecvent în Biblie: a-ți aduce aminte și a uita. Ambele se referă la ceva ce are legătură cu omul, ce se petrece în mintea noastră. Ambele sunt verbe și sunt opuse: a-ți aminti înseamnă să nu uiți și a uita înseamnă să nu-ți amintești.

 

Dumnezeu îi spune deseori poporului Său să-și aducă aminte de toate lucrurile pe care le-a făcut pentru el; să-și amintească de harul și de bunătatea Lui față de el. Mare parte din Vechiul Testament constă în apelul profeților către poporul evreu de a nu uita ce făcuse Domnul pentru el. Dar, de asemenea, cel mai important lucru era ca ei să nu uite care era chemarea lor în El și ce fel de oameni trebuiau să fie, ca răspuns la acea chemare. „Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară” (Psalmii 77:11).

 

Este vreo diferență pentru noi, astăzi, atât la nivel colectiv, cât și, cu atât mai mult, la nivel personal? Cât de ușor este să uităm ce a făcut Dumnezeu pentru noi!

 

Săptămâna aceasta, așa cum este exprimat în Deuteronomul, vom analiza acest principiu important: de a ne aminti și de a nu uita intervenția lui Dumnezeu în viața noastră.

 

 

Studiu la rând:

 

Biblia: Evrei 3 – Evrei 9

1. Ce alimentează tăria mărturisirii noastre?
2. Ce este „ca o ancoră a sufletului”
3. Ce a făcut Legea desăvârșit?
4. După Lege, cum au loc curățirea și iertarea?

 

Ellen G. White: „Evanghelizare”, subcapitolul „Avertismente cu privire la o lucrare echilibrată”

5. Care sunt pericolele care îi vor „copleși și doborî” pe cei care se dedică din tot sufletul lucrării misionare medicale?

 

Post-ul [Sâmbătă, 27 noiembrie] Adu-ți aminte și nu uita! apare prima dată în Studiu Biblic.