[miercuri, 11 septembrie] Speranța cu privire la judecată

 

 

4. Cum vezi realitatea dezolantă descrisă de Solomon?

 

Eclesiastul 8:14

”Este o deşertăciune care se petrece pe pământ, şi anume sunt oameni neprihăniţi, cărora le merge ca şi celor răi care fac fapte rele şi sunt răi, cărora le merge ca şi celor neprihăniţi, care fac fapte bune. Eu zic că şi aceasta este o deşertăciune.”

 

Deși suferința, asuprirea și situațiile tragice sunt greu de suportat, rănirile sau batjocora sunt și mai greu de îndurat, mai ales dacă par a fi fără rost sau trec neobservate de ceilalți. Posibila lipsă de sens a întristării este mai apăsătoare decât întristarea în sine. O lume care nu va trebui să dea socoteală niciodată, pentru care nu există o judecată finală, este absurditatea crudă supremă. Nu este deloc surprinzător că scriitorii atei din secolul XX se plângeau de ceea ce ei numeau „absurdul” condiției umane. Fără speranță pentru dreptate, fără speranță pentru judecată, fără speranță ca lucrurile să fie puse în ordine, lumea noastră, într-adevăr, ar fi o lume absurdă. Dar strigătul din Eclesiastul 8:14 nu este finalul acestei istorii. La sfârșitul protestelor sale, Solomon schimbă sensul brusc. După aceste plângeri despre lipsa de sens, în cele din urmă el spune: Stai puțin, Dumnezeu va judeca, așa că nu se poate spune că totul este lipsit de sens; de fapt, totul și toți contează.

 

5. Ce ne spune mai departe înţeleptul despre cât de important este tot ce facem aici?

 

Eclesiastul 12:13,14

”13 Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. 14 Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.”

 

Speranța că va fi o judecată este legată de ceea ce credem despre natura lui Dumnezeu, despre viață și despre lumea în care trăim. După cum am văzut, Biblia arată că noi trăim într-o lume creată și iubită de Dumnezeu, dar care a luat-o într-o direcție greșită, iar Dumnezeu Își pune în aplicare planul Său de a o recrea și totul se face prin viața și moartea lui Isus. Judecata lui Dumnezeu este o parte-cheie în rezolvarea problemei lumii noastre. Pentru cei care au trebuit să suporte relele acestei lumi – care au fost marginalizați, brutalizați, asupriți și exploatați – fără îndoială că făgăduința judecății este o veste bună.

 

Ce înseamnă pentru tine să știi că, în curând și într-un mod pe care nu ni-l putem imagina, dreptatea după care tânjim acum atât de mult va veni? Cum putem câștiga speranță din această făgăduință?