[joi, 22 august] ”Acești foarte neînsemnați…”

 

 

O altă ocazie în care lui Isus I s-a pus o întrebare și El a dat un răspuns cu totul diferit de cel anticipat este redată în Matei 24 și 25. Ucenicii au venit la Isus și L-au întrebat despre distrugerea Templului din Ierusalim și despre vremea revenirii Sale (Matei 24:1-3). Concluzia răspunsului cuprinzător al lui Isus la această întrebare făcea referire la a-i hrăni pe cei flămânzi, a-i sătura pe cei însetați, a-i primi pe străini, a-i îmbrăca pe cei goi, a le purta de grijă celor bolnavi și a-i vizita pe cei închiși. El i-a asigurat: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri – sau ați refuzat – unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut” (Matei 25:40,45).

 

Acest lucru este în legătură cu întrebările de la începutul acestei învățături ca o reprezentare a judecății finale. În tot capitolul 24 din Matei, Isus a prezentat răspunsuri mai directe la întrebările ucenicilor, oferindu-le semne și avertizări cu privire la distrugerea Ierusalimului și la sfârșitul veacului, dar El a pus accent pe nevoia de a „veghea” și a trăi așa cum trebuie în lumina făgăduinței revenirii Sale. În Matei 25, pilda celor zece fecioare evidențiază nevoia de pregătire pentru o revenire neașteptată sau întârziată, pilda talanților ne prezintă nevoia de a trăi așa cum trebuie și a fi productivi în această așteptare, iar pilda cu oile și caprele arată mai clar lucrarea pe care ar trebui să o facă poporul lui Dumnezeu.

 

6. Ce ne spune Isus în următorul pasaj? Putem spune că aceasta este mântuire prin fapte? Ce înseamnă cu adevărat a avea o credinţă mântuitoare?

 

Matei 25:31-46

”31 Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. 32 Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; 33 şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. 34 Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35 Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin şi M-aţi primit; 36 am fost gol şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă şi aţi venit pe la Mine.’ 37 Atunci, cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? 38 Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit sau gol şi Te-am îmbrăcat? 39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?’ 40 Drept răspuns, Împăratul le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.’ 41 Apoi va zice celor de la stânga Lui: ‘Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit Diavolului şi îngerilor lui! 42 Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; 43 am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.’ 44 Atunci, Îi vor răspunde şi ei: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?’ 45 Şi El, drept răspuns, le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.’ 46 Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.””

 

Afirmația lui Isus, că atunci când le slujim semenilor, de fapt Îi slujim Lui, ar trebui să transforme toate relațiile și atitudinile noastre. Imaginează-ți că Îl poți invita pe Isus la masă sau Îl poți vizita în spital sau la închisoare. Isus a spus că facem acest lucru atunci când le slujim celor de lângă noi. Ce ocazie incredibilă!

 

Citește cu rugăciune ce a spus Isus în aceste versete. Cum înțelegem că El a devenit una cu cel flămând, cel gol și cel întemnițat? Ce obligație aduce acest lucru asupra modului în care trăim?