[Marţi] 21 August

Dacă mânia este la fel de vinovată ca uciderea, ce ar trebui să fac, pentru a o putea stăpâni?

„

Supărarea ne stârneşte nişte reacţii foarte vii. Iată trei moduri de a reacţiona la mânie. Încercuieşte-l pe cel care ţi se potriveşte.

1. Nu accepţi ideea că eşti supărat. Te închizi în tine. (Dar nu uita că nu te poţi juca oricum cu corpul tău! De aici apar durerile de cap, stările de deprimare, tot felul de dureri etc.)

2. Te descarci: ţipi, loveşti, spargi. (Tensiunea adunată în tine trebuie să iasă pe undeva, e drept, dar poţi găsi un alt mod de a-ţi descărca energia, aşa ca să nu faci rău nimănui şi să nu strici nimic.)

3. Recunoşti că eşti supărat. Recunoaşte lucrul acesta mai întâi faţă de tine însuţi, apoi înaintea lui Dumnezeu şi, dacă este cazul, şi faţă de persoana care te-a supărat. (Recunoscând că eşti supărat, vei reuşi să-ţi stăpâneşti mânia înainte să pună ea stăpânire pe tine.)

„

Şi iată şi cum poţi să-ţi stăpâneşti mânia:

1. Învaţă să-ţi recunoşti sentimentele, astfel ca să poţi stăpâni situaţia înainte de a „exploda”.

2. Odată, când nu te simţi frustrat (adică năpăstuit, neglijat, neluat în seamă), fă-ţi „un plan de bătaie” pentru situaţii de felul acesta, adică gândeşte-te cum ar trebui să te porţi atunci.

3. Fă o listă cu consecinţele mâniei.

4. Roagă-L pe Domnul să te ajute să treci cu bine peste momentele grele.

„

Citeşte Efeseni 4:26 („Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră). Ce înţelegi tu de aici?