Poezia st. 4

Evanghelia Trinității

Ps.91,15.16; Ioel 2,31.32; Luca 12,12; Ioan 1,1-3.14; 10,28; 14,8.9;16,8-13;

Fapte 13,2; Rom.10,9-13; Efs.1,4.5; Filip.2,5-8; 1Ioan4,10; 5,11-13; Apoc.14,6.7.

 

 

Din edenica grădină până la ultima vreme,

Când prin poarta judecății Domnul Hristos să ne cheme,

Far credinței ne-a fost dată trâmbiță vindecătoare,

Evanghelia iubirii, veșnică, mântuitoare.

 

Alfa și omega-n toate, Dragostea-n veci creatoare,

Pune-n lacrima-ntrupării desăvârșită iertare;

Până-n vremea de pe urmă, Fiul pe Tatăl ne-arată,

Evanghelia slujirii în adevăr îmbrăcată.

 

Când vrăjmașul cel de veacuri,cu ispitiri o lovește,

Duhul Sfânt, Mângâietorul, aripi credinței zidește,

Ancorând-o-n Trinitate, Dragoste neschimbătoare,

Evanghelia sfințirii, veșnică, mângâietoare.

 

Cornel Mafteiu

București, 22.04.2018