Sinteză poetică trim I/2018
SINTEZE BIBLICE MAJORI, Trim. I/2018
PRINCIPII DE ADMINISTRARE CREȘTINĂ A VIEȚII
Nu e azi materialismul o filozofie nouă!
E de mult, de când păcatul a rupt lumea noastră-n două!
Strângem bani, averi și haine… Dar, dacă ele slujesc
Semenilor, Îi aducem slavă Domnului ceresc.
Noi avem identitate: un popor chemat să fie
Altruist ca El și darnic, împărțind cu bogăție
Celor în nevoi stringente, bunuri, fără părtinire:
Vindecare, zâmbet, pâine, în panere de iubire.
Când Satana îi prezintă Evei fructul interzis,
O determină să spună: „văd, vreau, iau – precum ai zis”.
De atunci și până astăzi egoismul, lăcomia
Au distrus mulțimi de oameni ce pierdut-au veșnicia.
Vezi, ai grijă să nu fie și-alergarea ta în van!
Fii bogat în fapte bune, nu un Iuda sau Acan!
În fântâna bogăției, Apă vie nu găsești!
Pleci deshidratat, deci cau’tă doar Izvoarele cerești!
Dumnezeu e Creatorul lumii noastre materiale;
El e Răscumpărătorul din a morții tristă vale.
Când El dăruit-a totul și pe Sine S-a jertfit,
Mai putem alege banii sau alt idol favorit?
Tot ce-avem și tot ce suntem este proprietatea Sa.
Ca ispravnici, dăm noi totul, și pe alții spre-a-i salva?
Dacă niciodată Domnul de Satan’ n-a fost învins,
Prin minciuni și prin ispite pe toți oamenii ne-a prins.
Dar când Hrist e-n centrul vieții, umple orice gol din suflet;
Biblia și rugăciunea ne sfințesc al vieții umblet.
Pentru ceruri, caracterul ni-e format de Duhul Sfânt.
Har ne dă și-nțelepciune să trăim al Său Cuvânt.
Datoria – e iubire-n acțiune, cu temei;
Eu aleg căile Sale, și nu lumea cu-ale ei.
Demnitatea de ispravnic dată-a fost de Dumnezeu
Din Eden și, după-aceea, tuturor, ca un trofeu.
Știi că tu ești „economul” bunurilor materiale
De la Cel Preasfânt primite, și-al celor spirituale?
Zilnic să-ți dai socoteală de isprăvnicia ta;
Să îmbraci toată armura, apărând onoarea Sa!
Când la marea judecată, într-o zi, chemat vei fi,
Hrist să spună: „Bine, rob bun; ești al Meu pe veșnicii”!
Iar, „încolo, ce se cere de la niște buni ispravnici
E credincioșie-n totul”, oameni consecvenți și pașnici,
Cu credință, ascultare, cinste și loialitate;
O curată conștiință, servi de-ncredere în toate.
Vezi, ce caracterizează viața ta de zi cu zi?
Ești un credincios ispravnic, demn de Cel ce te iubi?
Ca și Sabatul, zecimea e-nchinată Domnului –
Sursa bunurilor noastre. Slavă, deci, să-I dăm doar Lui!
Returnarea darurilor, a zecimii-i antidot
Contra „eului”, necinstei, ca să fim onești în tot.
Nici zecimea, și nici cinstea nu-s acte ocazionale.
„Declarații de credință” sunt pe-a biruinței cale.
Ca-n vremea lui Neemia suntem azi chemați și noi
La reformă, pocăință, spre-a trăi ca oameni noi.
Returnarea credincioasă a zecimii-n visterie
Este-o binecuvântare și nu doar o datorie!
Prin ea-s susținuți „leviții”, misionarii cei de azi,
Care evanghelizează lumea, spre-a planta noi „brazi”.
Nu uita că mântuirea este-un dar nemeritat,
Iar zecimea este sfântă! N-o reține niciodat’!
Dumnezeu e bun și darnic; să urmăm, dar, pilda Sa
Căci unde-i comoara noastră-acolo e și inima!
Timp, mijloace și talente din belșug să oferim
Ca recunoștință Celui de la care le primim!
Vasul scump de alabastru plin cu mir de nard curat
Este-ofrandă pentru Tine, Domnul nostru minunat!
Fă-ne plini de-a Ta iubire, „ce nu cau’tă-al său folos”,
Toți, prin noi, de azi, să vadă chipul Tău, Isus Hristos!
Când administrarea vieții are-n centru pe Isus,
Ținta ei este sfințirea, decât orice mai presus.
Domnu-n Sanctuar slujește. Cei trei îngeri suntem noi,
Trâmbițând tot Adevărul prin orașe, munți și văi.
Dacă în purtarea noastră suntem sfinți, asemeni’ Lui,
Noi putem grăbi venirea în mărire-a Domnului.
Bine este să nu facem datorii de niciun fel,
Nici de bani, nici de iubire pentru oameni, pentru El.
Căutând întâi de toate-Mpărăția Domnului,
Vom primi tot pe deasupra, cinste dându-I numai Lui.
Dacă cent cu cent azi strângem, pe sărmani de-i îngrijim,
Tot mai mult, în noi, ia chipul Împăratului divin.
Când noi ne formăm deprinderi bune din copilărie,
Stăruind mereu în ele, vom avea doar bucurie!
Domnul – Cel dintâi și-n centru! L-așteptăm din zi în zi,
Tot lucrând, salvând pe alții, până când va reveni.
Când aceste obiceiuri sunt principii pentru mine,
Nu voi irosi nici timpul, nici vreun bun ce-mi aparține.
Căci autodisciplina-i cheia către biruință.
Duhul Sfânt îmi dă putere-nnobilând a mea ființă.
Ca un bun administrator am responsabilitate
Și un mare privilegiu: de-a trăi cu pietate,
Cu evlavie-nsoțită permanent de mulțumire
Și încredere în Domnul, răspândind în jur iubire.
Astfel, a mea influență pe mulți îi va inspira
Să trăiască-o viață sfântă, și pe alții a-i salva.
Iar în ziua-aceea mare, binecuvântat voi fi
Când Hrist îmi va spune: „Rob bun, ești al Meu pe veșnicii!”
Magdalena Toma, 22 martie 2018
