Poezia studiului 9

Comoara-mpărtășită

Ex. 34,26; Lev. 22,19-24; Num. 18,29; Mat. 6,19-21; Luca 7,37-47;

Ioan 3,16; 2 Cor. 8,8-15; 9,6.7; Efs. 2,8; Col. 3,1.2; 1 Petru 4,10.

 

Din a inimii comoară izvorăște dăruirea,

Dacă-n ea ai strâns, creștine, Harul Jertfei – Nemurirea,

Chiar dacă se-nvârte, încă, egocentric omenirea.

 

Din comoara ta va curge doar ce-ai strâns cu grijă mare,

O zgârcenie perfidă, a zavistiei vâltoare

Sau o dragoste divină împletită cu iertare.

 

Din prisos curg daruri grele în tam-tam de sărbătoare,

Evanghelice ospețe, mistice, zăngănitoare,

Însă, doi bănuți le-ntrece prin umila lor valoare!

 

Creștinezi în ochii lumii darul tău de mulțumire,

Dar te supără oricine-și sparge nardul de iubire

Peste Tălpile iertării, prăfuite de slujire.

 

De Cel care pe Golgota șterge vina omenirii,

Ești chemat să fii ispravnic Harului Nemărginirii

Și să-ți strângi comoară sfântă în Hambarul mântuirii.

 

Dacă dăruiești cu fală din prisosul visteriei,

În a inimii credință nu-i decât negustorie,

Care-n miezul nopții stinge candela de mărturie.

 

Doar a Dragostei comoară, pe de-a-ntregul dăruită,

A deschis credinței Cerul către Nunta pregătită,

Celor care, printre semeni, sunt comoară-mpărtășită!

 

Cornel Mafteiu

București,28.02.2018