Ispravnic de veste bună

 

Deut.29,29; Is.22,14-18; 1Cor.4,1.2; 2Cor.5,10;Efs.6,13 -17;

Col.2,2.3;1Tes.2,4;1Tim.3,!6; Tit1,7; 1Petru 4,10.

 

 

De la floarea cea plăpândă pân-la taina din Cuvânt,

Revelată în iubirea învierii din mormânt,

Sfinte-s toate câte Domnul a creat și oferit;

Peste ele te dorește econom desăvârșit.

 

Slujitorul celor sfinte, în zăduful păcătos,

Are fruntea, prin credință, ștearsă zilnic de Hristos;

Însă cel ce lenevește, risipind ce nu-i al său,

Va fi-n ziua  cercetării aruncat-n-al morții hău.

 

Până va veni stăpânul, ești chemat s-administrezi,

Vestea mântuirii clară și curată s-o păstrezi,

Ca aproapele să vadă, astfel, taina Tatălui,

Prin a ta isprăvnicie, îmbrăcată-n jertfa Lui.

 

Printre spini și pălămidă, din Eden, afară scoși,

Ne-a lăsat isprăvnicia pașilor spre cer întorși;

Și ca taina să ne fie tuturor pe înțeles,

S-a-ntrupat în lutul nostru, răzvrătirea El ne-a șters.

 

Vino, deci, cât încă ține al isprăvniciei har,

Să ne îndreptăm slujirea după-al slovei calendar,

Căci, curând, Stăpânul vine, ca ispravnici să ne ia,

Dacă-n toate ne găsește demni de-mpărăția Sa!

 

Cornel Mafteiu

București, 29.01.2018

 


Părerea mea