Comentarii pentru instructori (St. 9) – Nicio condamnare

Obiectivele instructorului

 

La nivelul cunoștinţelor: Membrii grupei să înţeleagă şi să poată să explice ce înseamnă: „cel neprihănit va trăi prin credinţă” şi „Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi”.

 

La nivelul sentimentelor: Să găsească speranţă în relaţia neîntreruptă cu Isus Hristos prin Duhul Sfânt.

 

La nivel practic: Să găsească metode de consolidare a relaţiei lor cu Dumnezeu şi să le folosească.

 

 

SCHIŢA STUDIULUI

 

Cunoştinţe: Cel neprihănit va trăi prin credinţă

1. Ce înseamnă a trăi prin credinţă?
2. Ce înseamnă a umbla după îndemnurile Duhului?
3. Ce înseamnă că Duhul Sfânt locuieşte în noi?
4. Ce schimbări produce în noi locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt?

 

Sentimente: Speranţă prin Duhul Sfânt

1. În ce situaţii te simţi cel mai singur?
2. Ce aduc prietenii în viaţa noastră?
3. Cu ce te ajută să ştii că Dumnezeul universului doreşte să-ţi fie aproape mereu?

 

Practic: Cum să-ţi întăreşti relaţia cu Dumnezeu

1. Ce lucruri eşti dispus să faci pentru a-ţi întări relaţia cu Domnul Hristos?
2. Ce poţi face pentru a medita la caracterul lui Isus?
3. În ce situaţii importante din viaţă ai remarcat prezenţa Duhului Sfânt?
4. Ce schimbări s-au produs în tine în urma meditaţiei la caracterul lui Hristos?

 

Rezumat: Când vom înţelege că locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt înseamnă să avem o legătură solidă cu Hristos, vom găsi speranţă şi vom cunoaşte transformarea.

 

 

PAŞII ÎNVĂŢĂRII

 

MOTIVARE

 

Pasajul central: Romani 8:1

 

Ideea de bază: Când ne canalizăm gândurile şi modul de viaţă către Hristos, ne apropiem de Dumnezeu prin lucrarea Duhului Sfânt. Ajută-i pe membrii grupei să înţeleagă că jertfa lui Hristos a înlăturat condamnarea. Nimic din ce suntem noi capabili să facem nu ne câştigă mântuirea şi nu ne scuteşte de condamnare. Acum, că am scăpat de condamnare şi suntem liberi să alegem să trăim după îndemnurile Duhului şi nu după îndemnurile firii pământeşti, ne putem îndrepta gândurile către Hristos şi ne putem apropia de El prin Duhul Sfânt. Ideea de prietenie ne va ajuta cel mai bine să înţelegem ce înseamnă locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt.

 

Discuţie introductivă. Ai observat vreodată ce influenţă au asupra noastră prietenii? Activităţile, personalitatea, vocabularul, modul nostru de raportare la alţii se schimbă în funcţie de persoanele cu care ne petrecem timpul. Cristi, un băiat de doisprezece ani, avea mai mulţi prieteni cu care îi plăcea să-şi petreacă timpul. Un băiat era şef de bandă, mai exact dorea să formeze o bandă în orăşelul lor. Tatăl la avertizat pe Cristi că nu avea să iasă nimic bun din prietenia cu acel băiat. Dar Cristi nu l-a ascultat. Într-o zi a fost arestat pentru că furase dintr-un magazin ca să-l impresioneze pe acel prieten. Alţi prieteni de-ai lui aveau obiceiul de a fugi de acasă în toiul nopţii. Odată, când au rămas peste noapte la el acasă, băieţii au ieşit pe furiş din casă şi au mers cinci kilometri pe jos până într-un oraş apropiat. Dar Cristi mai avea un prieten, pe nume Lori, care nu avea obiceiul de a fugi de acasă şi nici de a fura din magazine. Lori la invitat să meargă cu el la o activitate cu tinerii din biserica lui. Când era împreună cu el, Cristi avea gânduri mai bune şi era înclinat să facă lucruri mai bune, iar caracterul lui devenea mai frumos.

 

 

De discutat:

De ce suntem influenţaţi de cei din anturajul nostru? Ce nevoi naturale, fireşti, ne sunt împlinite de prieteni?

Crezi că este posibilă prietenia cu Dumnezeu? Ce influenţă va avea asupra ta prietenia cu El?

 

APROFUNDAREA STUDIULUI

Romani 8 conţine extrem de multe informaţii şi nu poate fi acoperit în cadrul studiului pe grupe. De aceea, vom aborda aici doar primele 11 versete. Este bine să conduci discuţia către cele trei idei prezentate în acest studiu şi să nu permiţi digresiuni către alte subiecte tratate în acest capitol, precum hristologia, ispăşirea etc. Readu discuţia la subiectul unei vieţi trăite după voia lui Dumnezeu, nu după îndemnurile firii pământeşti.

 

 

Comentariu biblic

Recapitulează ideile din Romani 1:16,17 şi din capitolele 5–8. În capitolul 8 din Romani, Pavel continuă să explice Evanghelia, care descoperă neprihănirea pe care o dă Dumnezeu „prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: «Cel neprihănit va trăi prin credinţă»” (Romani 1:17). El a demonstrat în capitolul 5 că păcatul i-a luat în stăpânire pe toţi oamenii. În capitolul 6, el a arătat că, în această situaţie, sunt necesare moartea faţă de păcat şi viaţa nouă, al căror simbol este botezul. Mai departe, în capitolul 7, vorbeşte despre locuirea lăuntrică a păcatului (vers. 22,23). În capitolul 8 explică ce înseamnă a trăi prin credinţă: a trăi în Hristos prin locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt (vers. 111).

 

De discutat: Ce implicaţii principale ale îndreptăţirii prin credinţă ne vor susţine umblarea cu Dumnezeu prin trăirea după îndemnurile Duhului?

 

 

Cel neprihănit va trăi prin credinţă

(Revedeţi în grupă Romani 8:1-11.)

Primul verset din acest capitol începe cu cuvântul „acum”. El este un element de legătură similar expresiei „de aceea”. Pavel a vorbit despre catastrofa produsă de păcat în lumea noastră şi îşi conduce expunerea către un punct culminant, în special prin exclamaţia din Romani 7:24: „Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” Desigur, răspunsul este: Isus Hristos, Eliberatorul. Isus ne-a izbăvit de acest „trup de moarte” şi, pentru cei ce sunt în El, nu este nicio osândire. Până la acest punct, Pavel a arătat în ce constă această osândire şi a descris starea nenorocită a oamenilor, stare din care niciun om nu este  capabil să iasă. De aici înainte, trece la descrierea vieţii de credinţă, pentru că cel neprihănit nu doar că este îndreptăţit prin credinţă, ci şi trăieşte prin credinţă, după îndemnurile Duhului. Credinciosul primeşte prin credinţă şi îndreptăţirea, şi viaţa de neprihănire. Pavel le reaminteşte cititorilor săi că se bucură de libertatea de a trăi după îndemnurile Duhului graţie lui Isus care a venit „într-o fire asemănătoare cu a păcatului” şi care Sa dat ca jertfă pentru păcat, împlinind astfel dreptatea Legii (Romani 8:24).

 

De discutat:

Ce legătură are moartea lui Isus cu libertatea noastră de a duce o viaţă neprihănită?

Cum a împlinit Isus Legea?

În ce fel ne oferă faptul că El a împlinit Legea eliberare de teama de condamnare?

 

Trăiesc după îndemnurile Duhului

(Revedeţi în grupă Romani 7:22,23 şi 8:9-11.)

În greacă, termenul „a umbla” înseamnă a-şi conduce viaţa, a trăi într-un anume fel. Păcătosul îşi închină voinţa şi modul de viaţă păcatului până acolo, încât păcatul ajunge să locuiască în el (Romani 7:22,23). În schimb, credinciosul îşi închină voinţa şi modul de viaţă Duhului până acolo, încât Duhul locuieşte în el (Romani 8:911).

Dar ce înseamnă ca Duhul Sfânt să locuiască în noi? Înseamnă ca gândurile noastre să fie îndreptate către lucrurile Duhului şi nu către lucrurile firii pământeşti. Când ne gândim la lucrurile Lui şi trăim după îndemnurile Lui, Duhul locuieşte în noi. Nu înseamnă că devenim nişte roboţi, că ne pierdem individualitatea, ci înseamnă că nu mai suntem ostili faţă de Dumnezeu, că nu Îi mai suntem „vrăjmaşi”, cum eram când căutam să împlinim dorinţele firii pământeşti (Romani 8:7).

 

De discutat:

Când umblăm după lucrurile firii pământeşti, din ce puncte de vedere suntem „morţi”? Poţi da câteva exemple din domeniul spiritual, emoţional sau social?

Cum arată viaţa celui care trăieşte după îndemnurile Duhului Sfânt? În ce situaţie ai văzut pe cineva trăind aşa? Ce anume a făcut?

 

Locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt

(Revedeţi în grupă Ioan 17:20-23.) Locuirea lăuntrică este ca influenţa prietenilor. Când ne aflăm în compania prietenilor noştri, cuvintele şi caracterul lor au un efect asupra noastră. Începem să gândim, să vorbim şi să ne comportăm ca ei. Când ne supunem influenţei Duhului Sfânt, El ne inspiră gânduri curate şi fapte plăcute lui Dumnezeu. Isus S-a rugat ca ucenicii Săi să fie una după cum El şi Tatăl sunt una (Ioan 17:2023). Când au înţeles această rugăciune a Domnului lor, ucenicii s-au unit cu adevărat în rugăciune şi în lucrarea pe care le-o încredinţase Mântuitorul.

 

De discutat:

Cu ce persoană ai avut o relaţie atât de apropiată, încât aţi început să gândiţi la fel?

În ce situaţie din viaţă ţi-a venit în minte un cuvânt al lui Dumnezeu exact atunci când ai avut nevoie?

 

APLICAŢIA

Ajută-i în continuare pe membrii grupei să se gândească la relaţia cu Dumnezeu. Aminteşte-le că un element esenţial al oricărei relaţii este comunicarea.

Ajută-i să înţeleagă că îndreptarea gândurilor către lucrurile Duhului înseamnă a asculta ce are El de spus în Scriptură.

 

Întrebări:

Cum poţi clădi o prietenie solidă cu cineva?

Cum poţi păstra relaţia pe care Dumnezeu doreşte să o aibă cu tine?

Cum poţi să-ţi îndrepţi gândurile către lucrurile şi cuvintele Duhului?

 

 

ACTIVITATE

Ajută-i pe membrii grupei să descopere câteva metode creative de aşi îndrepta gândurile către relaţia cu Duhul Sfânt.

Memorează un pasaj din Scriptură care se adresează în mod direct unei situaţii dificile din viaţa ta.

Realizează o reprezentare artistică a prieteniei cu Dumnezeu prin cântec, pictură/desen, colaj etc. Realizează „un colaj” cu texte biblice şi citate din scrierile lui Ellen G. White despre prietenia cu Dumnezeu.