Poezia st. 4
Evanghelia Trinității
Ps.91,15.16; Ioel 2,31.32; Luca 12,12; Ioan 1,1-3.14; 10,28; 14,8.9;16,8-13;
Fapte 13,2; Rom.10,9-13; Efs.1,4.5; Filip.2,5-8; 1Ioan4,10; 5,11-13; Apoc.14,6.7.
Din edenica grădină până la ultima vreme,
Când prin poarta judecății Domnul Hristos să ne cheme,
Far credinței ne-a fost dată trâmbiță vindecătoare,
Evanghelia iubirii, veșnică, mântuitoare.
Alfa și omega-n toate, Dragostea-n veci creatoare,
Pune-n lacrima-ntrupării desăvârșită iertare;
Până-n vremea de pe urmă, Fiul pe Tatăl ne-arată,
Evanghelia slujirii în adevăr îmbrăcată.
Când vrăjmașul cel de veacuri,cu ispitiri o lovește,
Duhul Sfânt, Mângâietorul, aripi credinței zidește,
Ancorând-o-n Trinitate, Dragoste neschimbătoare,
Evanghelia sfințirii, veșnică, mângâietoare.
Cornel Mafteiu
București, 22.04.2018