[marţi, 10 martie] Intervenţia îngerului
5. Ce s-a întâmplat de fiecare dată când un înger l-a atins pe Daniel?
Daniel 10:10-19
”10 Şi iată că o mână m-a atins şi m-a aşezat tremurând pe genunchii şi mâinile mele. 11 Apoi mi-a zis: ‘Daniele, om preaiubit şi scump, fii cu luare-aminte la cuvintele pe care ţi le voi spune acum şi stai în picioare în locul unde eşti, căci acum sunt trimis la tine!’ După ce mi-a vorbit astfel, am stat în picioare tremurând. 12 El mi-a zis: ‘Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate din cea dintâi zi, când ţi-ai pus inima ca să înţelegi şi să te smereşti înaintea Dumnezeului tău, şi tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum! 13 Dar căpetenia împărăţiei Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi una de zile, şi iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor şi am ieşit biruitor acolo lângă împăraţii Persiei. 14 Acum vin să-ţi fac cunoscut ce are să se întâmple poporului tău în vremurile de apoi, căci vedenia este cu privire tot la acele vremuri îndepărtate.’ 15 Pe când îmi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochii în pământ şi am tăcut. 16 Şi iată că cineva care avea înfăţişarea copiilor oamenilor s-a atins de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit şi am zis celui ce stătea înaintea mea: ‘Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază şi am pierdut orice putere! 17 Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit şi nu mai am nici suflare!’ 18 Atunci, cel ce avea înfăţişarea unui om m-a atins din nou şi m-a întărit. 19 Apoi mi-a zis: ‘Nu te teme de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Fii tare şi cu inimă!’ Şi, pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri şi am zis: ‘Vorbeşte, domnul meu, căci m-ai întărit.’”
Copleșit de strălucirea luminii divine, profetul a căzut la pământ. Apoi a apărut un înger pentru a-l atinge și a-l mângâia. Observați că îngerul l-a atins pe Daniel de trei ori.
Prima atingere l-a făcut pe Daniel în stare să stea în picioare și să audă cuvintele de mângâiere trimise din cer: „Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate din cea dintâi zi când ți-ai pus inima ca să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău, și tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum!” (vers. 12). Rugăciunea lui Daniel a mișcat Cerul. Pentru noi, aceasta este o asigurare că Dumnezeu aude rugăciunile, o mare mângâiere în vreme de necaz.
A doua atingere l-a făcut pe Daniel în stare să vorbească. Profetul și-a descărcat sufletul înaintea Domnului, exprimându-și simțămintele de teamă și emoție: „Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază și am pierdut orice putere! Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit și nu mai am nici suflare!” (vers. 16,17). Dumnezeu nu doar că ne vorbește, ci dorește ca noi să ne deschidem gura și să Îi spunem simțămintele, nevoile și aspirațiile noastre.
A treia atingere i-a dat putere. Când Daniel și-a văzut imperfecțiunea, îngerul l-a atins și l-a mângâiat cu pacea lui Dumnezeu: „Nu te teme de nimic, om preaiubit! Pace ție! Fii tare și cu inimă!” (vers. 19). Vă amintiți că îngerul a fost trimis la Daniel ca răspuns la rugăciunile lui, pentru a-i da pricepere și înțelegere. Cu alte cuvinte, vedenia care urmează în capitolul 11 a avut ca scop să îl încurajeze pe Daniel ca răspuns la jalea și rugăciunea lui pentru situația de atunci a Ierusalimului. Deci, cu Dumnezeu de partea noastră, noi putem avea pace chiar și în încercări. Atingerea Lui plină de iubire ne face în stare să privim viitorul cu speranță.
„Cerul poate fi foarte aproape de noi pe drumurile obișnuite ale vieții.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 48
Gândește-te cât de strâns legate sunt cerul și pământul și întreabă-te cum ai trăi dacă în mintea și în inima ta ar răsuna întotdeauna acest adevăr?
