[miercuri, 27 martie] Un cer nou și un pământ nou

 

 

După eradicarea păcatului, pământul va fi transformat în casa celor răscumpăraţi. Cum va arăta el?

 

În Apocalipsa 21:1, Ioan vede „un cer nou şi un pământ nou”. Evreii credeau că există trei ceruri: bolta cerească, universul stelar şi locuinţa lui Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 12:2). Cerul din Apocalipsa 21:1 este atmosfera pământului. Pământul şi cerul contaminate de păcat nu pot rămâne în prezenţa lui Dumnezeu (Apocalipsa 20:11). Cuvântul grecesc pentru „nou” (kainos) se referă la un lucru vechi reînnoit, refăcut, nu la un lucru făcut pentru prima dată. Planeta aceasta va fi curăţită prin foc şi va fi readusă la starea iniţială (2 Petru 3:10-13).

 

Interesant este că primul lucru pe care îl observă Ioan la pământul cel nou este absenţa mării. Şi din moment ce foloseşte cuvântul „marea” (cu articol hotărât), înseamnă că se gândea la marea de care era înconjurat pe insula Patmos, marea care devenise pentru el un simbol al despărţirii şi al suferinţei. Absenţa acestei mări însemna pentru el absenţa durerii şi a suferinţei.

 

5. Ce asemănări există între Noul Pământ şi Grădina Edenului?

 

Apocalipsa 21:2-8

Şi eu am văzut coborându-se, din cer de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate”. Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui şi el va fi fiul Meu. Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.””

 

Apocalipsa 7:15-17

15Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu şi-I slujesc zi şi noapte în Templul Lui. Cel ce şade pe scaunul de domnie îşi va întinde peste ei cortul Lui. 16 Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă. 17 Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.””

 

Geneza 2:8,9

Apoi, Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit, şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.”

 

Prezenţa lui Dumnezeu garantează viaţa fără suferinţă şi fără moarte pe pământul restaurat. El locuieşte cu oamenii în Noul Ierusalim, „cortul” Lui (Apocalipsa 21:3). Datorită prezenţei Sale, viaţa pe pământul reînnoit este ca viaţa într-un templu. Prezenţa Sa garantează că nu va mai fi suferinţă: lacrimi, moarte, tristeţe, plânset, nici durere; nu mai există consecinţele păcatului. Odată cu eradicarea păcatului, „lucrurile dintâi au trecut” (Apocalipsa 21:4).

 

La moartea fratelui lor, Lazăr, când au spus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!” (Ioan 11:21), Maria şi Marta au arătat că ştiau că moartea nu putea rămâne în prezenţa lui Hristos. Prezenţa lui Dumnezeu pe Noul Pământ va asigura scutirea de orice durere şi suferinţă prin care trecem aici. Aceasta este marea speranţă creştină, pecetluită de Hristos cu sângele Său.

 

De ce sunt foarte importante pentru credința noastră lucrurile pregătite de Dumnezeu pentru noi?