[vineri, 20 septembrie]

 

 

Suplimentar: Ellen G. White, „Hristos, Lumina lumii”„/Viața lui Iisus”, cap. 77-79

 

„Pilat dorea foarte mult să-L elibereze pe Domnul Hristos, dar şi-a dat seama că nu va putea face acest lucru şi să-şi păstreze totuşi poziţia şi onoarea. Ca să nu-şi piardă puterea lumească, a preferat sacrificarea unei vieţi nevinovate. Câţi nu îşi sacrifică principiile în acelaşi fel, pentru a nu pierde ceva sau pentru a nu suferi! Conştiinţa şi datoria arată o cale, iar interesele personale, o altă cale. […] Asupra Domnului Hristos, ca Înlocuitor şi Garant al nostru, a fost aşezată nelegiuirea noastră, a tuturor. El a fost aşezat în rândul celor fără de lege, ca să ne poată răscumpăra de sub condamnarea legii. Vinovăţia fiecărui urmaş al lui Adam apăsa asupra inimii Sale. Mânia lui Dumnezeu asupra păcatului, manifestarea teribilă a neplăcerii Sale faţă de nelegiuire, umplea de groază inima Fiului Său. În toată viaţa Sa, Domnul Hristos vestise unei lumi căzute vestea bună a îndurării şi iubirii iertătoare a Tatălui. Tema Sa era salvarea celui mai mare păcătos. Dar acum, sub povara teribilă a vinovăţiei ce apăsa asupra Sa, nu putea vedea faţa dătătoare de pace a Tatălui. Retragerea privirii divine de la Mântuitorul în  această oră a supremei dureri a străpuns inima Sa cu o întristare ce nu va putea niciodată să fie înţeleasă de către om. Atât de mare a fost chinul acesta, încât durerea fizică de-abia mai era simţită” (Ellen G. White, „Hristos, Lumina lumii”/„Viața lui Iisus”, p. 738, 753).

 

 

Post-ul [vineri, 20 septembrie] apare prima dată în Studiu Biblic.

Biblia zilnică BibliaZilnica.ro