[joi, 8 februarie] Judecata divină și sanctuarul

5. Citește Psalmii 96:6-10; 99:1-4 și 132:7-9,13-18. Unde are loc judecata lui Dumnezeu și care sunt implicațiile pentru noi? Cum ne ajută sanctuarul să înțelegem cum va gestiona Dumnezeu problema răului?

Psalmii 96:6-10

„6 Strălucirea şi măreţia sunt înaintea Feţei Lui, slava şi podoaba sunt în locaşul Lui cel sfânt.
7 Familiile popoarelor, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste!
8 Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Aduceţi daruri de mâncare şi intraţi în curţile Lui!
9 Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte, tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului!
10 Spuneţi printre neamuri: „Domnul împărăţeşte! De aceea lumea este tare şi nu se clatină.” Domnul judecă popoarele cu dreptate”.

Psalmii 99:1-4

„1 Domnul împărăţeşte: popoarele tremură; El şade pe heruvimi: pământul se clatină.
2 Domnul este mare în Sion şi înălţat peste toate popoarele.
3 Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşat, căci este sfânt!
4 Să laude oamenii tăria Împăratului, căci iubeşte dreptatea! Tu întăreşti dreptatea, Tu faci dreptate şi judecată în Iacov”.

Psalmii 132:7-9

„7 „Haidem la locuinţa Lui, să ne închinăm înaintea aşternutului picioarelor Lui!…
8 Scoală-Te, Doamne, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi Chivotul măreţiei Tale!
9 Preoţii Tăi să se îmbrace în neprihănire şi credincioşii Tăi să scoată strigăte de bucurie!”

Psalmii 132: 13-18

„13 Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinţă a Lui şi a zis:
14 „Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie; voi locui în el, căci l-am dorit.
15 Îi voi binecuvânta din belşug hrana, voi sătura cu pâine pe săracii lui.
16 Voi îmbrăca în mântuire pe preoţii lui şi credincioşii lui vor scoate strigăte de bucurie.
17 Acolo voi înălţa puterea lui David, voi pregăti o candelă unsului Meu,
18 voi îmbrăca cu ruşine pe vrăjmaşii lui şi peste el va străluci cununa lui.”

Judecata Domnului este strâns legată de sanctuar. Sanctuarul era mediul în care înțelegerea psalmistului cu privire la problema răului suferea o transformare (Psalmii 73:17-20). Sanctuarul era locul desemnat pentru judecata divină, de exemplu prin intermediul judecății lui Urim (Numeri 27:21) și a pieptarului marelui-preot (Exodul 28:15,28-30). Prin urmare, mulți psalmi Îl descriu pe Dumnezeu pe tronul Său din sanctuar gata să judece lumea pentru păcat și rău.

În sanctuar se dezvăluia planul de mântuire. În păgânism, păcatul era înțeles în primul rând ca o pată fizică ce trebuia îndepărtată prin ritualuri magice. În schimb, Biblia prezintă păcatul ca o încălcare a legii morale a lui Dumnezeu. Sfințenia lui Dumnezeu înseamnă că El iubește dreptatea și neprihănirea. Tot la fel, poporul lui Dumnezeu ar trebui să caute dreptatea și neprihănirea și să se închine lui Dumnezeu în sfințenia Sa. Pentru a face lucrul acesta, trebuie să păzească legea lui Dumnezeu, care este o expresie a sfințeniei Sale.

De aceea sanctuarul este locul de iertare a păcatelor și de redare a neprihănirii, după cum se observă prin intermediul tronului milei lui Dumnezeu și al „jertfe[lor] de dreptate” (Deuteronomul 33:19; Psalmii 4:5).

Cu toate acestea „Dumnezeu[l] iertător” Se răzbună pentru faptele rele ale celor nepocăiți (Psalmii 99:8). Implicațiile practice ale rolului sanctuarului de loc al judecății divine se văd în conștientizarea constantă a sfințeniei lui Dumnezeu și în cerințele de a dovedi o viață neprihănită în concordanță cu principiile legământului lui Dumnezeu.

Judecata lui Dumnezeu din Sion are drept rezultat bunăstarea celor neprihăniți și înfrângerea celor răi (132:13-18). Sanctuarul făcea posibilă anticiparea cu bucurie a venirii Domnului ca Judecător, în special în Ziua Ispășirii. Tot așa, psalmii întăresc certitudinea sosirii iminente a Judecătorului divin (96:13; 98:9), și anume, a lui Isus Hristos, în sanctuarul ceresc (Apocalipsa 11:15-19).

Citește Romani 8:34. Cum ne arată acest verset că ceea ce face Hristos în sanctuarul ceresc este o veste bună pentru poporul Său?