[vineri, 15 iulie]

 

 

Studiu suplimentar:

Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, capitolele 25 și 26; „Hristos, Lumina lumii”/„Viața lui Iisus”, capitolul 12

 

„Așa cum în vechime Și-a condus poporul la Refidim, Domnul poate alege să ne conducă și pe noi acolo ca să ne testeze loialitatea. El nu ne duce întotdeauna în locuri plăcute. Dacă ne-ar conduce în locuri plăcute, în tendința noastră de a ne încrede în noi înșine noi am uita că El este Ajutorul nostru. El dorește să ni Se arate și să ne descopere resursele bogate care ne stau la dispoziție și permite ca încercarea și dezamăgirea să vină pentru ca noi să ne dăm seama de neputința noastră și să învățăm să apelăm la El pentru ajutor. El poate face să țâșnească torente răcoritoare din stânci dure. Nu vom afla niciodată – până nu vom fi față-n față cu Dumnezeu, când vom vedea așa cum suntem văzuți și când vom cunoaște așa cum suntem cunoscuți – câte poveri a purtat în locul nostru și câte poveri ar fi fost bucuros să poarte dacă, cu o credință ca a unui copil, le-am fi adus la El” (Ellen G. White, „Rephidim”, în „Adventist Review and Sabbath Herald”, 7 aprilie 1903).

 

Post-ul [vineri, 15 iulie] apare prima dată în Studiu Biblic.