[luni, 25 octombrie] „Să iubiți pe străin”
Printre aceste avertizări, Moise declară: „Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile și cerurile cerurilor, pământul și tot ce cuprinde el” (Deuteronomul 10:14). Ce expresie grăitoare a suveranității Domnului, o idee care se regăsește și în alte locuri din Biblie: „Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea și cei ce o locuiesc!” (Psalmii 24:1).
3. Ce altă declarație face Moise despre Domnul în versetele de mai jos? Ce cere Domnul din partea poporului Său, în consecință?
Deuteronomul 10:17-19
„17 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşat, care nu caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri; 18 care face dreptate orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin şi-i dă hrană şi îmbrăcăminte. 19 Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului”.
Iehova nu este doar suveranul cerului și al pământului, ci și „Dumnezeul dumnezeilor și Domnul domnilor” (Deuteronomul 10:17). Aceasta nu înseamnă că există alți dumnezei, mai mici, precum presupușii dumnezei la care se închinau păgânii din jurul lor. Mai degrabă, este un mod de a spune: mai mult decât faptul de a fi singurul Dumnezeu („Să știți dar că Eu sunt Dumnezeu și că nu este alt dumnezeu afară de Mine”, Deuteronomul 32:39), se afirmă totala Lui supremație peste toate puterile, reale sau imaginare, fie din cer, fie de pe pământ.
Textul mai spune și că El este „Dumnezeul cel mare, puternic și înfricoșat, care nu caută la fața oamenilor și nu primește daruri”. Toate acestea sunt parte dintr-un mesaj mai mare: Iehova este Dumnezeul vostru și voi, care sunteți poporul Lui, trebuie să ascultați de El.
Și ce contrast izbitor este prezentat aici! Da, Iehova este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul domnilor, Conducătorul suveran și susținător al creației (Coloseni 1:16,17), și totuși El Se îngrijește și de orfani, de văduve și de străini și dovedește această grijă împlinindu-le nevoile fizice imediate. Dumnezeu, care ține seama dacă o vrabie cade la pământ (Matei 10:29), știe despre necazul celor aflați la periferia societății. Cu alte cuvinte, El îi spune poporului: Bine, voi sunteți un popor ales, sunteți speciali și vă iubesc, dar îi iubesc și pe ceilalți, inclusiv pe cei nevoiași și neajutorați dintre voi. Și așa cum Eu îi iubesc, și voi trebuie să-i iubiți, la rândul vostru. Aceasta este una dintre obligațiile legământului, în ce vă privește, ba chiar una importantă.
Citește Psalmii 146:5-10. Care este mesajul transmis aici și ce ar trebui să însemne el pentru noi, creștinii de astăzi?
„5 Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul, Dumnezeul său! 6 El a făcut cerurile şi pământul, marea şi tot ce este în ea. El ţine credincioşia în veci. 7 El face dreptate celor asupriţi; dă pâine celor flămânzi. Domnul izbăveşte pe prinşii de război; 8 Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi. 9 Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijină pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi. 10 Domnul împărăţeşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămâne din veac în veac! Lăudaţi pe Domnul!”
Post-ul [luni, 25 octombrie] „Să iubiți pe străin” apare prima dată în Studiu Biblic.
