[miercuri, 15 iulie] Cum să lucrezi cu oamenii dificili

 

 

Isus a fost un maestru în relaționarea cu oamenii dificili. Atât prin cuvintele, cât și prin acțiunile Sale, El a manifestat acceptare. El le asculta cu multă sensibilitate îngrijorările, punea întrebări și, în mod gradual, le descoperea adevărurile divine. El recunoștea dorința lăuntrică în cea mai împietrită inimă și vedea un potențial în cei mai decăzuți dintre păcătoși. Pentru Domnul, nu exista om pe care Evanghelia să nu­-l poate atinge. Cu siguranță, El credea că „nimeni n­-a căzut atât de jos, nimeni nu este atât de ticălos, încât să nu găsească eliberarea lui Hristos.” – Ellen G. White, „Hristos, Lumina lumii„, p. 258. Isus îi privea pe oameni altfel decât obișnuim să îi privim noi. El vedea în fiecare o reflectare a slavei creațiunii. El le-­a înnobilat gândirea pentru ca ei să priceapă ce pot deveni și mulți s­-au ridicat pentru a răspunde așteptărilor Lui cu privire la viața lor.

 

4. Studiază cu atenţie felul în care i-a abordat Isus pe Petru și pe Ioan, pe cărturarul fără nume care a venit la El și pe tâlharul de pe cruce. Ce asemănări găsești?

 

Matei 4:18,19

„18 Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni””.

 

Marcu 12:28-34

„28 Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine saducheilor, a venit la El şi L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn’ 30 şi ‘Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta’. Iată porunca dintâi. 31 Iar a doua este următoarea: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi’. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32 Cărturarul I-a zis: „Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El, 33 şi că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul şi cu toată puterea şi a iubi pe aproapele ca pe sine este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.” 34 Isus a văzut că a răspuns cu pricepere şi i-a zis: „Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări”.

 

Luca 23:39-43

„39 Unul din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!” 40 Dar celălalt l-a înfruntat şi i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi osândă? 41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, dar omul acesta n-a făcut niciun rău.” 42 Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia Ta!” 43 Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai””.

 

Oriunde mergea, Isus vedea posibilități spirituale, potențiali candidați pentru Împărăția lui Dumnezeu în cele mai neobișnuite circumstanțe. Am putea numi această abilitate „a avea ochi și urechi pentru creșterea bisericii”. Ea presupune o sensibilitate cultivată prin care îi vedem pe oameni așa cum îi vedea Isus – ca pe niște suflete care pot fi câștigate pentru Împărăția Sa. Și „auzim” dorințele nerostite ale celor din jurul nostru, dorința inimilor lor după ceva ce nu au, chiar dacă ei nu exprimă deschis acest lucru.

 

Cere­-I Domnului să te facă sensibil față de lucrarea Duhului Sfânt în viața celorlalți! Roagă-­te ca Dumnezeu să­-ți ofere a doua atingere și să­-ți deschidă ochii să vezi oportunitățile spirituale pe care El le deschide înaintea ta, zi de zi, ca să le împărtășești și altora credința ta! Cere­-I lui Dumnezeu să ai ochi care să vadă, o inimă sensibilă la ascultare și disponibilitatea de a le spune și altora despre acel Hristos pe care Îl cunoști și Îl iubești! Făcând astfel, vei putea să începi o călătorie emoționantă de­-o viață. Viața va căpăta un sens nou. Vei avea o satisfacție și o bucurie pe care nu le­-ai mai trăit niciodată mai înainte și pe care doar cei care lucrează pentru sufletele oamenilor pot să le cunoască.