[luni, 24 iunie] Reunirea familiei

 

 

Introducerea închinării la Baal de către Izabela, soţia sidoniană a regelui Ahab, a grăbit declinul moral al lui Israel. Învăţăturile lui Dumnezeu care înălţau căsătoria, familia şi sexualitatea aşa cum au fost ele hotărâte de Dumnezeu au fost puse în umbră de practici ca incestul, prostituţia şi alte perversiuni sexuale. Pe acest câmp de luptă cu privire la închinare a păşit Ilie. Numele lui, „Iehova este Dumnezeul meu”, era o mustrare directă pentru închinarea la Baal.

 

3. Ce experienţă a sa a făcut ca Ilie să fie asociat cu răsturnarea credinţelor păgâne și cu aducerea unei vieţi noi pentru familii?

 

1 Regi 16:29 – 17:24

”Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească peste Israel în al treizeci şi optulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a domnit douăzeci şi doi de ani peste Israel la Samaria. Ahab, fiul lui Omri, a făcut ce este rău înaintea Domnului, mai mult decât toţi cei ce fuseseră înaintea lui. Şi, ca şi cum ar fi fost puţin lucru pentru el să se dedea la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a mai luat de nevastă şi pe Izabela, fata lui Etbaal, împăratul sidoniţilor, şi a slujit lui Baal şi s-a închinat înaintea lui. A ridicat un altar lui Baal în templul lui Baal, pe care l-a zidit la Samaria, şi a făcut un idol Astarteei. Ahab a făcut mai multe rele decât toţi împăraţii lui Israel care fuseseră înaintea lui, ca să mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Pe vremea lui, Hiel din Betel a zidit iarăşi Ierihonul, i-a pus temeliile cu preţul lui Abiram, întâiul lui născut, şi i-a pus porţile cu preţul lui Segub, cel mai tânăr fiu al lui, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin Iosua, fiul lui Nun.”

”Ilie, Tişbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, al cărui slujitor sunt, că în anii aceştia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât după cuvântul meu.” Şi Cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie cu aceste vorbe: „Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi ascunde-te lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Vei bea apă din pârâu şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.” El a plecat şi a făcut după Cuvântul Domnului. S-a dus şi s-a aşezat lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Corbii îi aduceau pâine şi carne dimineaţa şi pâine şi carne seara şi bea apă din pârâu. Dar, după câtăva vreme, pârâul a secat, căci nu căzuse ploaie în ţară. Atunci, Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Scoală-te, du-te la Sarepta, care ţine de Sidon, şi rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.” Ilie s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne. El a chemat-o şi a zis: „Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.” Pe când se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou şi a zis: „Adu-mi, te rog, şi o bucată de pâine în mâna ta.” Şi ea a răspuns: „Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n-am nimic copt, n-am decât un pumn de făină într-o oală şi puţin untdelemn într-un urcior. Şi iată, strâng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mânca şi apoi vom muri.” Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai pregăteşte-mi întâi mie cu untdelemnul şi făina aceea o mică turtă şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău. Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Făina din oală nu va scădea şi untdelemnul din urcior nu se va împuţina până în ziua când va da Domnul ploaie pe faţa pământului’.” Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi multă vreme a avut ce să mănânce, ea şi familia ei, şi Ilie. Făina din oală n-a scăzut şi untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.

După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. Şi boala lui a fost atât de cumplită încât n-a mai rămas suflare în el. Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea şi să-mi omori astfel fiul?” El i-a răspuns: „Dă-mi încoace pe fiul tău.” Şi l-a luat de la sânul femeii, l-a suit în odaia de sus unde locuia el şi l-a culcat pe patul lui. Apoi a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne, Dumnezeule, oare atât de mult să mâhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încât să-i omori fiul?” Şi s-a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne, Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!” Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s-a întors în el şi a înviat. Ilie a luat copilul, l-a pogorât în casă din odaia de sus şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.” Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu şi cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!””

 

 

Luca 4:25,26

”Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel, şi totuşi Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.”

 

După ce a anunţat seceta, Ilie a fost „dat în urmărire”. Dumnezeu l-a adăpostit într-un loc la care nimeni nu s-ar fi gândit – la o văduvă sărmană din Sarepta Sidonului, aproape de oraşul natal al Izabelei. Ilie a întâmpinat-o pe văduvă cu un test sever – să folosească ultimele rămăşiţe de ulei şi de făină ca să-l hrănească pe el şi apoi să se încreadă în Dumnezeu pentru viitor. Credinţa ei a devenit legendară. Isus Însuşi avea să o laude peste veacuri (Luca 4:26). Când uleiul şi făina i-au ajuns apoi pentru multe zile, femeia a înţeles mai mult despre Iehova. Când fiul ei s-a îmbolnăvit şi a murit, modul în care şi-a exprimat durerea, reflecta religia ei şi a celor din jur, credinţe pervertite care ajunseseră şi în Israel – că păcatul unui om putea să impună jertfirea copiilor
(1 Regi 17:18; Ieremia 19:5; Mica 6:7).

 

4. Ce efect a avut învierea fiului văduvei asupra experienţei ei spirituale? Ce putem învăţa din cuvintele ei?

 

1 Regi 17:24

”Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu şi cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!””

 

Răspunsul mamei descoperă efectul mesajului lui Ilie. Credinţa în Dumnezeu şi în Cuvântul Său ia naştere în inima ei atunci când, prin puterea Lui, viaţa este redată şi familia este reunită. Astăzi, mulţi sunt de acord cu învăţăturile când sunt predicate, dar în experienţa lor spirituală sunt căldicei, încropiţi. Însă, când adevărurile Cuvântului sunt trăite personal şi în relaţiile din cămin au loc reînviorarea şi refacerea, inima este cu adevărat convinsă.

 

Ce reunire a familiei aștepți încă? De care făgăduințe ale lui Dumnezeu te prinzi ca să îți păstrezi speranța pentru aceasta?