[Luni] Aleși

3. Pe ce bază neagă apostolul Pavel ideea că ar fi nedreptate în Dumnezeu, ca urmare a alegerilor pe care le face? Romani 9:12-15

Romani 9:12-15
12. s-a zis Rebecăi: „Cel mai mare va fi rob celui mai mic”,
13. după cum este scris: „Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.”
14. Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum!
15. Căci El a zis lui Moise: „Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă; şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.”

După cum am arătat în introducerea studiului din această săptămână, nu putem înţelege corect Romani 9 decât ţinând seama de contextul mai larg. El se referă la rolurile deosebite pentru îndeplinirea cărora Dumnezeu a ales anumite persoane. Dumnezeu a dorit ca Iacov să fie strămoşul poporului care urma să fie instrumentul Său special pentru evanghelizarea lumii. În pasajul acesta, nu se afirmă că Esau nu putea să fie mântuit. Dumnezeu a dorit ca el să fie mântuit, la fel de mult cum doreşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi.

Repetăm, Pavel nu vorbeşte despre mântuirea personală, deoarece Dumnezeu le oferă tuturor harul Său, pentru că El „voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi” (1 Timotei 2:4). „Harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat” (Tit 2:11). Pavel se referă la alegerea unui anumit popor pentru o anumită misiune. Cei aleşi pot refuza să îndeplinească misiunea respectivă, dar nu-L pot împiedica pe Dumnezeu să aleagă pe cine doreşte. Esau, de xemplu, oricât de mult ar fi vrut să fie strămoşul lui Mesia sau al poporului ales, n-ar fi putut obţine această calitate.

În definitiv, Esau nu a pierdut mântuirea din cauza unei decizii arbitrare a lui Dumnezeu. Darurile harului Său prin Hristos sunt oferite fără plată tuturor. Noi toţi am fost aleşi pentru mântuire, nu pentru moarte veşnică (Efeseni 1:4,5; 2 Petru 1:10). Alegerea noastră, nu a lui Dumnezeu, este aceea care ne împiedică să primim făgăduinţa vieţii veşnice în Hristos. Isus a murit pentru fiecare făptură omenească. Dumnezeu a prezentat totuşi, în Cuvântul Său, condiţiile alegerii pentru viaţa veşnică: credinţa în Hristos, care îl conduce pe păcătosul îndreptăţit la ascultare.

Tu ai fost ales pentru mântuire în Hristos, înainte de întemeierea lumii, ca şi când ai fi unicul locuitor al acestei planete. Aceasta este chemarea ta, alegerea ta, totul îţi este dat de Dumnezeu, prin Isus. Ce privilegiu, ce speranţă! Orice altceva păleşte în comparaţie cu această frumoasă făgăduinţă. Ai putea să pierzi acest dar? Ce este de făcut ca să nu se întâmple acest lucru?