[duminică, 27 noiembrie] Sfinții răbdători

După marea dezamăgire din 1844, doar câțiva dintre credincioșii așteptători au mai continuat să creadă că Isus i-a condus și că a început o lucrare importantă pe 22 octombrie. Acei puțini au continuat să studieze cu răbdare și seriozitate Biblia și să asculte noul adevăr, pe măsură ce Dumnezeu li-l dezvăluia. Aceștia erau sfinții răbdători menționați în Apocalipsa14:12 Pe măsură ce acești oameni loiali au continuat să studieze, au început să țină Sabatul zilei a șaptea și au devenit cunoscuți sub numele de adventiști de ziua a șaptea.

Bisericile majoritare învățau că nu era necesar ca oamenii să se supună poruncii a patra. Dându-și seama că aceasta era o eroare periculoasă, adventiștii au subliniat adesea importanța ascultării de toate Cele Zece Porunci, deoarece nerespectarea chiar și a uneia singure reprezintă păcat. Iacov 2:10

Deși acest lucru era unul bun, erau mult mai multe lucruri pe care trebuiau să le înțeleagă. „Sfinții răbdători” știau că era important să „păzească poruncile”. Ce altceva mai era nevoie să înțeleagă? Apocalipsa 14:12 Cum Își ajuta Dumnezeu poporul să înțeleagă „credința lui Isus”? El urma să explice acest adevăr minunat în cadrul unei sesiuni a Conferinței Generale.

Până în 1889, adventiștii de ziua a șaptea au ținut o sesiune a Conferinței Generale în fiecare an. (Acum se țin la fiecare cinci ani.) La aceste ședințe, delegați din toate organizațiile bisericești alegeau conducătorii bisericii pentru anul următor și luau decizii pentru a ajuta lucrarea bisericii în creștere.

În 1888, sesiunea Conferinței Generale a avut loc la Minneapolis, Minnesota. Când au sosit cei 91 de delegați, ei nu știau că Dumnezeu avea pentru ei un mesaj special, menit să schimbe accentul predicării lor. Legea avea să devină mai prețioasă pentru ei, pentru că urmau să-L predice pe Isus în Lege.

Aplicație: Cine este singurul care poate respecta Legea lui Dumnezeu? Exodul 20:6; Ioan 14:15