[joi, 7 octombrie] Isus întârzie

Cei 12 ucenici ai lui Isus erau surprinși că El nu părea tulburat de vestea că bunul Său prieten, Lazăr, era bolnav. Știau că El îl iubea și că l-ar fi putut vindeca. Se întrebau de ce nu plecase cu mesagerul care adusese vestea. Când Isus a continuat predicarea, în mintea ucenicilor s-au ridicat întrebări mari. Avea El să rămână în Pereea și să-l lase pe Lazăr să moară? Ei și-au adus aminte că nu-i salvase viața lui Ioan Botezătorul. Dacă ar fi dat de necazuri mari și ei, i-ar fi lăsat, de asemenea, să moară? Ce le-a spus Isus după două zile? Ioan 11:6-8

Chiar și atunci, El nu l-a menționat pe Lazăr. Mai mult de atât, planul Său de a reveni în Iudeea i-a făcut să se îngrijoreze cu privire la siguranța Sa. Își aminteau că iudeii cătaseră „să-L ucidă cu pietre” atunci când fusese ultima dată acolo la Praznicul Innoirii Templului (Ioan 10:22,31).

În răspunsul Său, Isus a comparat lucrarea Lui pe pământ cu mersul timp de 12 ore lumină. Unele dintre minutele acelei zile erau puse deoparte pentru El. Nu sosise încă momentul ca El să moară pe cruce și, atâta timp cât El continua să facă voia lui Dumnezeu, nu Îi era teamă că avea să fie ucis cu pietre. Ioan 11:9

Isus a spus atunci ucenicilor Săi că Lazăr dormea, iar El avea să meargă să-L trezească. Ei nu au înțeles adevărata situație, așa că le-a spus direct: „Lazăr a murit”. Dar El se oprea de-a lungul drumului pentru a-i ajuta pe oameni. La momentul la care au ajuns în Betania, Lazăr era mort de câte zile. Versetul 17

Aplicație: Când Isus a spus că Lazăr dormea, El compara moartea unui creștin cu somnul. Spusese același lucru și despre fiica lui Iair (Luca 8:52). Și Pavel a scris despre „cei ce au adormit în El”. (1 Tesaloniceni 4:14). Ce mod frumos de a-L aștepta să vină și să-i trezească!