[miercuri, 1 septembrie] Lumina Lumii

După Sărbătoarea Corturilor, Isus a continuat să-i învețe pe oameni în curțile templului. În cadrul acelei sărbători fusese o ceremonie a luminilor, ca aducere-aminte a felului în care i-a condus Dumnezeu pe israeliți prin pustie – „ziua într-un stâlp de nor și noaptea într-un stâlp de foc”. Numeri 14:14

Ceremonia aceea avusese loc în aceeași curte a templului în care predica Isus într-o dimineață de după sărbătoare. Probabil că atunci când le-a reamintit cine era El, oamenii s-au dus cu gândul din nou la acea sărbătoare plină de bucurie. Ce a spus Isus în timp ce le arăta cum se reflectă razele soarelui din zidurile albe de marmură ale templului?
Ioan 8:12

După ce a făcut această afirmație, Isus a fost întrerupt de farisei. Spunând despre El că era Lumina lumii, Isus aplica la El Însuși o profeție despre Mesia din Isaia 49:6.

Profeția spunea că Mesia avea să fie o lumină pentru neamuri. La acel moment, iudeii nu iubeau neamurile, dar acceptau pe oricine le adopta religia. Una dintre cele patru curți ale templului era numită „curtea neamurilor”. Oricine se putea închina acolo, indiferent de unde ar fi venit. Următoarea era „curtea femeilor”, unde numai iudeii, bărbați sau femei, aveau voie să intre. De acolo, cincisprezece scări duceau până la „curtea lui Israel”, care era doar pentru bărbații iudei. Cea de-a patra curte era numai pentru preoți.

Isus îi învăța pe oameni în curtea femeilor atunci când fariseii L-au întrerupt cu o discuție lungă despre cine era El. În cele din urmă, El însuși S-a numit „EU SUNT”. Acela era unul dintre numele lui Dumnezeu (Exodul 3:14). Ce s-a întâmplat când unii preoți și rabini au strigat furioși din mulțime, acuzându-L că a pretins a fi Dumnezeu? Ioan 8:58,59

Aplicație: Acum, când întunericul spiritual îi acoperă pe oameni din nou, Isus vrea să ne facă reflectoare ale luminii Sale pentru ei. Isaia 60:1–3