[luni, 2 august] Hrănind pe cei 5000

Isus vorbise toată ziua unei mulțimi mari de oameni aflate pe un deal la nord de Marea Galileii. Tot ce le spunea era pentru ei cum este apa pentru plantele uscate. Nu auziseră niciodată o astfel de predică și nu voiau să plece.

Era după-amiază târziu. Mulți dintre ei nu mâncaseră nimic de când plecaseră de acasă în dimineața aceea. Nici Isus nu mâncase nimic în ziua aceea. Și El era obosit și Îi era foame. Dar nu putea fi convins să abandoneze acea mulțime de oameni pentru a-Și satisface propriile nevoi.

În cele din urmă, ucenicii Lui au venit să-I spună că ar fi bine să-i lase pe oameni să plece ca să poată merge în orașele și satele din apropiere și să cumpere de mâncare. Putem fi siguri că nu erau pregătiți pentru răspunsul șocant dat de Isus. Ce anume le-a spus? Marcu 6:35-37

Erau cam 5 000 de bărbați în mulțimea aceea, în afară de femei și copii (Matei 14:21). Probabil că erau cel puțin 10 000 sau 15 000 de oameni în toată acea mulțime. Nu e de mirare că ucenicii au fost șocați! Ucenicul Ioan, care fusese prezent acolo, a adăugat un detaliu interesant la istorisirea aceasta în Ioan 6:8,9.

Acel băiețel a oferit cu generozitate ceea ce probabil era hrana lui de drum, iar Isus a acceptat cu bucurie. Toată lumea s-a așezat confortabil pe iarbă în grupuri ordonate. Observați cât de simplu prezintă Biblia restul povestirii acesteia incredibile în versetele 10,11!

Isus ar fi putut să le ofere un ospăț deosebit, dar, în schimb, El le-a dat mâncare simplă. Ce au făcut cu resturile atunci când au terminat de mâncat? Versetele 12,13

Aplicație: Chiar dacă ni se pare că avem doar puțin să-I oferim lui Isus, El poate folosi puținul nostru pentru a binecuvânta mulți oameni — dacă noi oferim de bunăvoie. Și, așa cum oamenii aceia au fost binecuvântați când ucenicii le-au dat pâine, tot așa, dacă noi împărtășim binecuvântările și adevărul pe care le-am primit de la Isus, și alții vor fi ajutați.