[sâmbătă, 30 noiembrie]

 

 

Tactica tactului

 

Ce situație ciudată! Un om așteaptă într-un aeroport aglomerat și, făcându-i-se foame, își cumpără o pungă cu pateuri. Vede o masă, își pune punga pe masă, apoi simte că îi este sete și se hotărăște să își cumpere ceva de băut. Se întoarce la vânzător, cumpără băutura, revine la masă și observă că, la masa lui, s-a așezat altcineva. Este aglomerație, așa că nu îl deranjează să împartă masa cu cineva.

 

Omul întinde mâna și se servește din punga cu pateuri. Nou-venitul se uită la el, îi zâmbește și se servește și el din aceeași pungă.

 

Călătorul nostru rămâne cam șocat: un străin se servește din porția sa, fără ca măcar să-i ceară. Îi aruncă o privire mai acră și începe să citească ziarul.

 

După câteva secunde, întinde iar mâna la pungă, iar străinul la fel. Călătorul are cuvintele pe vârful limbii, însă tocmai atunci se aude un anunț, iar vizitatorul nerușinat se ridică în picioare. Înainte de a pleca, mai întinde o dată mâna la pungă. Ia ultima bucată, o rupe pe din două și îi dă omului nostru, rămas perplex, jumătate, zâmbindu-i plin de candoare. Acesta rămâne la masă uluit de îndrăzneala colegului de masă.

 

După un scurt timp, este anunțat și zborul lui. Își ridică haina și vede sub ea o pungă cu pateuri. Atunci îi pică fisa și pricepe că necunoscutul era cu totul nevinovat. El însuși se servise din punga celuilalt.

 

Ce părere ai de povestea aceasta? Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi ripostat? Tu cum ai fi reacționat?

 

– Adaptare după Philip Baker, „Doughnuts”, Austrian Stories for the Heart, p. 86, 8