În general nu ne plac regulile, restricțiile, legile care ne impun un anumit fel de a ne purta. Cum să fii fericit, când ți se impun niște reguli? Dar, fără reguli, am putea fi fericiți? Ți-ar plăcea ca la școală să fie promovați cu aceeași medie și cei care vin și învață, și cei care chiulesc? Sau să poată primi diplomă de medic oricine vrea, fără să fie obligat să învețe ceva? Ai avea curaj să te lași pe mâna unui astfel de medic?

 

Să revenim la Legea lui Dumnezeu. E neplăcut să ți se spună „Nu minți!” sau „Nu lua ce nu este al tău”. Câteodată parcă poți evita multe complicații și neplăceri dacă spui o minciună și, de multe ori, stiloul colegului scrie mai frumos, guma lui șterge mai bine, sandvișul lui e mai gustos etc. Sunt nimicuri, îți spui. Dar invers?

 

Te-ai gândit cum ar fi o lume în care să fii sigur că nimeni nu te minte niciodată, în care nu trebuie să-ți ferești de nimeni nici privirile, nici gândurile, nici vreun lucru la care ții mult?

 

Se poate și așa ceva, chiar dacă acum ni se pare imposibil. Pentru că Dumnezeu Însuși a făgăduit că va scrie Legea Sa în inimile noastre, astfel ca fiecare să facă de la sine, cu bucurie, numai ce este bine și drept, fără să fie nevoie să i se spună „Să nu…”.

 

Cum descrie Pavel, în 1 Corinteni 2:9, lumea aceea minunată, pe care a pregătit-o Dumnezeu pentru cei mântuiți (”Dar, după cum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”).

 

Încearcă să faci o listă cu toate lucrurile care nu vor mai fi acolo și cu toate meseriile care vor înceta să existe. Şi o altă listă cu toate lucrurile minunate care vor exista atunci și cu posibilitățile care li se vor deschide celor mântuiți (vezi și ultimul capitol din cartea ”Tragedia veacurilor”).  Sunt lucruri pentru care merită să facem orice efort. Dumnezeu de-abia așteaptă să ni le ofere. Să-I mulțumim încă de pe acum și să nu uităm că bucuria poate începe chiar de acum și de aici, când ne gândim la ele.