[Duminică] 18 Noiembrie

 

 

În prima lecție spuneam că Pământul, așa cum l-a făcut Dumnezeu, cu tot ce era pe el, era desăvârșit. Dar, din cauză că Adam și Eva nu au rezistat ispitei lui Satana, păcatul a intrat în lume. Primii oameni au preferat să asculte de Satana, în loc să se încreadă în Dumnezeu și în cuvântul Său. Ştim că Adam și Eva au păcătuit. Dar ceilalți oameni? Ce spune Biblia? Romani 3:23 (”Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”).

 

De fapt, ce este păcatul? Citește 1 Ioan 3:4 (”Oricine face păcat face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege”)  și redă ideea în cuvintele tale.

 

Nu toate păcatele cântăresc la fel în ochii noștri. Dacă o crimă ni se pare un lucru îngrozitor, nu același lucru vom spune despre o minciună, despre o „simplă” minciună. Cu toate acestea, știm că păcatele, „mari” sau „mici”, Îi sunt la fel de neplăcute lui Dumnezeu. Hristos a luat asupra Sa nu doar crimele, ci și minciunile. Orice păcat comis vreodată a contribuit la suferința, patimile și moartea Lui pe cruce. Prin urmare, ori de câte ori vei fi ispitit să cântărești păcatele într-o balanță, amintește-ți că lucrul acesta nu poate constitui o scuză acceptabilă. Păcatul nu poate fi scuzat.