Dumnezeu a ales să creeze și alte ființe cu care să Se bucure de căldura unei relații de iubire și părtășie. Astfel S-a hotărât să creeze îngerii și celelalte ființe cerești. Apoi Dumnezeu a hotărât ca ființele create să poată face și ele alegeri și să asculte de El din iubire, nu pentru că sunt programate să asculte, ca niște roboți.

 

Dar Lucifer a făcut o alegere greșită:

 

Isaia 14:12-15 Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor!  Tu ziceai în inima ta: ‘Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei;  mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.’ Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!”

 

Ezechiel 28:12-17 „Fiul omului, fă un cântec de jale asupra împăratului Tirului şi spune-i: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Ajunseseşi la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe. Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smarald şi cu aur; timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut.  Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare.  Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.  Prin mărimea negoţului tău te-ai umplut de silnicie şi ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu şi te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.  Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta. De aceea, te arunc la pământ, te dau privelişte împăraţilor”.

 

Dumnezeu a fost pus în fața unei situații foarte dificile. Să-l nimicească pe Lucifer și astfel să pună capăt răului sau să-l lase să continue cu ce își pusese în gând? Dacă ar fi ales să-l nimicească pe Lucifer, iubirea celorlalte ființe create s-ar fi transformat în teamă. Așa că Dumnezeu a ales să-i îngăduie lui Lucifer să meargă înainte pe calea pe care și-o alesese, să-și urmeze planul, chiar dacă urmarea avea să fie un dezastru. În cele din urmă, Lucifer a fost alungat din cer și împreună cu el o mulțime de îngeri care făcuseră aceeași alegere. Dacă vrei să înțelegi mai bine aceste lucruri, citește capitolul „De ce a fost îngăduit păcatul?” din Patriarhi și profeți.

 

Planul lui Dumnezeu pentru Adam și Eva includea și posibilitatea lor de a alege. Din nefericire, nici ei n-au făcut o alegere bună.

 

Geneza 3:1-13 Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?’ ”  Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.  Dar, despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi’.”  Atunci, şarpele a zis femeii: „Hotărât că nu veţi muri, dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”.  Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a mâncat şi el.  Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei, şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.  Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?”  El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns.”  Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?”  Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.”  Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.”.

 

Adam și Eva au ales să nu asculte de Dumnezeu. Consecințele acestei alegeri sunt suportate și astăzi. De ce a permis Creatorul această neascultare? Răspunsul este simplu. Relația dintre El și ființele create – în intenția lui Dumnezeu – trebuia să fie una bazată pe ascultare, respect și dragoste. Or, o astfel de relație nu putea să existe decât în condițiile în care oamenii aveau posibilitatea de a alege să asculte sau nu. Dacă Dumnezeu Şi-ar fi folosit puterea pentru a-i constrânge în vreun fel, dragostea nu ar mai fi fost posibilă.


Părerea mea