Iată o povestire biblică despre doi fraţi care nu prea se înţelegeau. Erau gemeni şi crescuseră împreună, dar nu semănau deloc. Iacov şi Esau erau foarte diferiţi. Citeşte Geneza 25:27,28 („Băieţii aceştia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vânător îndemânatic, un om care îşi petrecea vremea mai mult pe câmp, dar Iacov era un om liniştit, care stătea acasă în corturi. Isaac iubea pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov”).
„
Cred că îţi aminteşti cum l-a înşelat Iacov pe tatăl său, care era aproape orb, şi l-a făcut să-i dea binecuvântarea de întâi născut, care i se cuvenea fratelui său. Fraţii nu se înţeleseseră niciodată prea bine, dar această faptă a lui Iacov a stârnit cu adevărat mânia lui Esau. Şi ştiţi urmarea. După douăzeci de ani, Iacov s-a întors în ţinutul unde locuiau tatăl său şi Esau. Mama murise. Cei doi fraţi se îmbogăţiseră şi, cu timpul, mai uitaseră de duşmănia dintre ei. Cum s-a desfăşurat până la urmă întâlnirea dintre cei doi?

Părerea mea