[Joi] 5 Aprilie

 

Ce legătură are cu mine?

 

„Mă rog pentru tine!” Ce încurajatoare sunt aceste cuvinte, mai ales când suntem într-o situaţie deosebită! Şi Isus S-a rugat pentru noi. Şi a făcut această rugăciune, cu totul deosebită, chiar înainte de a fi dus la judecată şi răstignit. Ar fi fost de aşteptat ca atunci să ceară de la Tatăl putere pentru tot ce Îi stătea înainte, dar El era preocupat de soarta poporului Său din vremea aceea, dar şi din zilele noastre.

 

Ucenicii erau împreună, pentru că stăteau lângă El, dar nu erau uniţi în scopuri şi gânduri. Isus a simţit că nevoia lor cea mai mare era să fie uniţi. Şi a privit înainte, către vremea de acum, ştiind că poporul Său din zilele din urmă va cuprinde oameni din toate rasele şi culturile, foarte diferiţi în ce priveşte limba şi obiceiurile. El se temea că ei nu vor fi uniţi, de aceea dorinţa Sa a fost ca inimile noastre să fie legate prin iubire. Privind la ucenici, El a spus: „Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine; ca şi ei să fie una în Noi” (Ioan 17:21).

 

Dacă Isus a considerat că unitatea bisericii este atât de importantă încât S-a rugat pentru aceasta chiar înainte de a muri, nu ar trebui să ne rugăm şi noi ca această unitate să devină reală? Cel mai bun lucru este să-I îngăduim Duhului Sfânt să lucreze în inimile noastre şi să le transforme, după voia lui Dumnezeu şi spre slava Lui.

 

Unitatea presupune, în anumite cazuri, acceptarea unei poziţii sau a unui rol mai puţin important decât al celorlalţi. Cu toate acestea, unitatea nu ar fi posibilă dacă nu ar fi şi persoane care să accepte că locul lor nu este cel mai important sau cel mai sus în ierarhie. Biserica dovedeşte că este cu adevărat un „trup” unitar doar dacă diferiţii ei membri îşi acceptă locul dat de Dumnezeu.