[sâmbătă, 10 februarie] Duhul Sfânt și mântuirea – partea 1
SECȚIUNEA I
V-ați rugat vreodată ca Duhul Sfânt să preia controlul vieții voastre? Sau ați auzit vorbindu-se la biserică despre ploaia târzie a Duhului Sfânt, care va veni curând peste biserică?
Am studiat subiectul mântuirii, iar în următoarele trei lecții vom studia rolul Duhului Sfânt în mântuirea noastră. Pe măsură ce vom aprofunda subiectul, probabil că îl veți considera unul dintre preferatele voastre.
Ce face Duhul Sfânt ca să ne ajute să ne pregătim pentru cer? Sunt mai multe aspecte de luat în considerare.
În primul rând, Duhul Sfânt este membru al Trinității, iar El ne schimbă inima și face posibilă ascultarea noastră de legea lui Dumnezeu. Isus i-a spus lui Nicodim că, pentru a fi mântuită, o persoană trebuie să „se nască din nou”, sau „să se nască din Duhul”.
Ioan 3:3,8 – „Drept răspuns, Isus i-a zis: «Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu. (…) Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul.»”
Duhul Sfânt este și învățătorul nostru (vedeți 1 Corinteni 2:12-14). El ne ajută să înțelegem Scripturile. De fapt, nu putem înțelege Biblia fără ajutorul Său.
„Biblia n-ar trebui să fie niciodată studiată fără rugăciune. Numai Duhul Sfânt poate să ne facă în stare să simțim importanța acelor lucruri ușor de înțeles sau să ne ferească de interpretarea tendențioasă a adevărurilor greu de înțeles.” – „Tragedia veacurilor”, pp. 599, 600
Atunci când Ellen White a scris despre lucrarea de învățare a Duhului, ea a pus întrebarea următoare:
„Cum vom putea sta în picioare în ziua testului, dacă nu înțelegem cuvintele lui Hristos?” – „The Review and Herald”, 15 noiembrie 1892
Aceasta este o chestiune importantă. Nu numai că avem nevoie de Duhul Sfânt pentru a ne ajuta să înțelegem cuvintele lui Isus, dar avem nevoie de El pentru a ne reaminti, în mintea noastră slabă, ceea ce Isus ne-a învățat. Ce ajutor minunat în vremea ispitei!
Ioan 14:26 – „Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”
În ultima discuție cu ucenicii Săi, înainte de răstignire, Isus le-a vorbit despre Duhul Sfânt. Curând, El avea să Se întoarcă în ceruri și să nu mai fie cu ei. Dar El le-a promis că Îl va trimite pe Duhul Sfânt ca să îi ajute.
Ioan 16:7 – „Totuși vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi, dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite.”
„Este în avantajul vostru!” Nu mult după aceea, ucenicii s-au împrăștiat care încotro, ducând lumii Evanghelia. Dacă Isus ar fi rămas pe pământ, nu ar fi putut fi cu fiecare din ei în mod personal, deoarece are natură umană. Deci era mai bine ca El să Se întoarcă la ceruri pentru a-L trimite pe Duhul Sfânt ca reprezentant al Său, ca să-i ajute oriunde s-ar fi aflat. Făgăduința Duhului Sfânt nu le-a fost făcută doar ucenicilor. Este și pentru noi. Isus spune:
Luca 11:13 – „Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”
Isus ne îndeamnă să cerem darul acesta minunat.
Ioan 14:14 – „Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face.”
Ioan 15:7 – „Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea, și vi se va da.”
Ce promisiuni incredibile! Îngerii sfinți se întreabă cu siguranță de ce nu părem interesați să avem o binecuvântare atât de minunată, care ne este la îndemână. Să cerem deci Duhul Sfânt, astfel încât să primim darul de care avem cea mai mare nevoie. (Vedeți „Întrebări pentru reflecție”, Secțiunea I.)