[vineri, 27 ianuarie] Nu din întâmplare: broaştele

Broaştele sunt animale cu sânge rece, ceea ce înseamnă că temperatura corpului lor este aceeaşi cu a aerului sau a apei din jurul lor. Şi pentru că trăiesc o parte din viaţa lor în apă (respirând prin branhii în stadiul de mormoloc), sunt clasificate ca amfibiene.

Pentru a supravieţui, broaştele nu numai că beau apa, dar au fost create, nu din întâmplare, să o şi absoarbă prin piele. Adulţii respiră prin plămâni, dar pot absorbi oxigen şi prin piele.

Ca regulă generală, le numim „broaşte râioase” pe cele cu pielea uscată; iar pielea lor nu are de obicei negi. În ciuda a ceea ce se crede, prin atingerea pielii acestor broaşte nu se iau negi la oameni. Deşi există şi excepţii. Broaştele cu pielea netedă trăiesc în apropierea apelor, pe când celelalte trăiesc mai mult pe uscat.

Există 3 000 de specii de broaşte de apă şi 300 de specii de broaşte de uscat, majoritatea preferând climatul cald. Dar din nou sunt multe excepţii. Unele dintre ele trăiesc în climat rece şi hibernează iarna. Cel puţin o specie trăieşte chiar la cercul arctic şi este înzestrată cu capacitatea de a supravieţui prin îngheţ parţial!

O minunată şi neîntâmplătoare caracteristică a broaştelor este că au ochii bulbucaţi, ceea ce le furnizează o vedere panoramică, la care se adaugă o pleoapă semitransparentă, numită „membrană nictitantă”. Această membrană se poate mişca în sus la nevoie, oferind protecţie ochiului fără să blocheze complet vederea. Timpanul lor este localizat în spatele fiecărui ochi, oferind auzul necesar. Nu din întâmplare, limba broaştei este ataşată ca într-o balama în partea de sus a gurii. În acest fel, într-o fracţiune de secundă, îşi poate proiecta limba lipicioasă pentru a prinde o insectă, ca apoi să o înghită.

Maestrul Creator a rezolvat şi problema înghiţirii. Deoarece nu există niciun os între ochii ei bulbucaţi şi gură, nu din întâmplare, de fiecare dată când înghite, broasca este programată să clipească! Prin acea clipire, ochiul este presat înăuntru spre gură, şi neajutorata insectă, înmuiată în mucus, este împinsă adânc în tractul digestiv.

Nu din întâmplare, o caracteristică specială de apărare a unor broaşte este abilitatea de a se angaja în războaie chimice. Unele broaşte au glande otrăvitoare, care secretă pe toată suprafaţa pielii o substanţă respingătoare pentru prădători. Creatorul a plasat în spatele ochilor broaştelor râioase două umflături numite glande parotoide. La unele specii, acestea pot secreta un lichid toxic. Unele broaşte pot chiar împroşca cu lichid veninos în prădător, semnal suficient pentru a ţine pericolul departe.

Creatorul a înzestrat unele broaşte cu capacitatea de a scoate un sunet când sunt prinse de prădător, ceea ce îl poate speria, determinându-l să lase prada. Alte broaşte, când sunt atacate, urinează, lăsând un miros neplăcut şi astfel scapă din strânsoarea atacatorului.

Creatorul nostru a fost atent să asigure supravieţuirea măcar a unora dintre micile creaturi din lanţul trofic, ca astfel specia lor să nu dispară. Între timp, El a prevăzut ca omenirea să poată supravieţui pentru eternitate prin faptul că a devenit om ca şi noi. Astfel, prin moartea şi învierea Sa, inamicul nostru (păcatul) este anihilat pentru totdeauna. Vom fi martori la aceasta când Isus va reveni, ca să ne ducă în casa Tatălui Său.