[duminică, 11 decembrie]

SECȚIUNEA II

Când comparăm mesajul celui de-al doilea înger cu celelalte două, iese în evidență ceva surprinzător. Mesajul celui de-al doilea înger pare mai liniștit. Este singurul dintre cele trei care nu este anunțat cu „glas tare”.

Primul înger a spus „cu glas tare: „Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui, și închinați-vă Lui” (Apocalipsa 14:7). Al doilea înger a urmat spunând: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” (versetul 8). Al treilea înger i-a urmat și a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei și icoanei ei și primește semnul ei…” (versetul 9).

Proclamarea celui de-al doilea înger a început într-un mod mai liniștit. Fructul respingerii necesită timp pentru a ajunge la maturitate și a se manifesta. Doar după rezultate putem judeca adecvat (Matei 7:16). Oamenii și organizațiile care nu primesc adevărul vor fi întotdeauna deschiși erorii. Fără protecția pe care o dă adevărul, erorile, asemenea buruienilor, cresc în număr și în nocivitate. Rele din ce în ce mai mari sunt acceptate și, ulterior, promovate. Neprihănirea întâmpină rezistență, iar în cele din urmă va fi numită rău și va fi persecutată.

Pe măsură ce fructul se dezvoltă tot mai mult, mesajul celui de-al doilea înger va crește într-un crescendo numit Marea Strigare. Marea Strigare va fi ultimul apel, cel mai zgomotos și mai urgent dintre mesajele celor trei îngeri. Până în momentul descris ca fiind Marea Strigare, bisericile vor fi pline de doctrine false și vor accepta cele mai grosolane păcate.

„După aceea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare și a zis: «A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte»” (Apocalipsa 18:1,2). Ieremia ne dă o idee despre ce înseamnă închisoarea păsărilor în profeție. „Cum se umple o colivie de păsări, așa se umplu casele lor prin vicleșug; așa ajung ei puternici și bogați” (Ieremia 5:27). Chiar dacă bisericile apostate din Babilon sunt mari și bogate, religia lor se bazează pe ipocrizie și înșelăciune. Observați cum descrie Pavel starea finală a lumii religioase: „Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor, abătuți de fățărnicia unor oameni care vorbesc minciuni” (1 Timotei 4:1,2).

Pentru fiecare adevăr există un număr aproape infinit de minciuni. Pentru că nu are adevărul ca standard, Babilonul este plin de numeroase crezuri contradictorii. Aceste biserici așa-zise creștine se vor uni în cele din urmă pe baza erorilor pe care le au în comun. Aceste biserici nou-unite vor experimenta o înviorare de scurtă durată, însoțită de semne supranaturale.

Demonii care înșală și unesc conducătorii bisericilor cu doctrine false („vinul” în limbaj profetic) caută, de asemenea, să înșele și să unească conducătorii popoarelor prin minuni. „Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite și care se duc la împărații pământului întreg” (Apocalipsa 16:14).

Marea majoritate a oamenilor vor fi înșelați de doctrinele false și de miracole. Statul va sprijini financiar instituțiile bisericești și le va impune o formă de credință prin puterea armată. Acesta este chipul fiarei.

Profeția numește această unire coruptă a bisericii cu statul „curvie” (Apocalipsa 14:8). Când se va întâmpla acest lucru, va începe persecuția fără vreo opreliște. (Vezi întrebările de reflecție pentru Secțiunea II.)