[marți, 29 noiembrie] Noi începuturi

După ce m-am întors la Oakland, pe data de 21 august, am petrecut două zile transportând corturi, cărți și alte lucruri pentru întâlnirea noastră de tabără de la Yountville. Pentru întâlnire nu am putut apela decât la lucrătorii noștri de la conferință, dar oamenii noștri au răspuns pozitiv.

Pe data de 5 septembrie, ne-am luat rămas-bun de la prietenii noștri din acea parte a statului și ne-am grăbit să ajungem la întâlnirea de tabără din King’s County, ținută lângă Lemoore. M-am dus imediat la Oakland și am expediat corturile și proviziile la camping. Am ajuns la Lemoore în ziua de Sabat, la timp ca să predic de la ora 11 dimineața și apoi în tabără după-amiaza.

Ca urmare a lucrării constante și a călătoriilor, obosisem atât de mult încât în dimineața zilei de 11 septembrie, după aproximativ 25 de minute de predică, am leșinat la amvon. Fratele Healey a terminat slujba în timp ce frații m-au dus la cortul meu ca să mă recuperez. În ziua de Sabat, au fost botezați 25 de candidați în canalul de irigații, nu departe de tabără. După ce ne-am întors la Oakland, ne-am pregătit pentru călătoria la Michigan.

La Conferința Generală s-a luat în considerare oportunitatea extinderii lucrării în Marea Britanie; pe data de 14 octombrie s-a votat să fiu trimis să fac lucrare acolo. După ce am petrecut câteva săptămâni în New York și Massachusetts, am părăsit South Lancaster în direcția Boston pe data de 10 decembrie 1878, așteptându-ne să navigăm spre Anglia pe Homer, un vas aparținând liniei de transport Warren. Domnul O’Hara, agentul, ne-a întâmpinat pe vas afirmând despre căpitan că refuză să mai ia un pasager. „Dar”, a continuat, „dacă sunteți de acord, vă vom transfera gratuit pe vasul Nevada, ce aparține liniei de transport Williams and Guion, și veți pleca mâine din New York.”

În providența lui Dumnezeu, am navigat către un punct aflat la aproximativ 40 m distanță de debarcaderul folosit pe 24 iunie 1868, în misiune spre California. Călătoria noastră la Liverpool a durat puțin peste douăsprezece zile. În unele zile, oceanul era foarte agitat din cauza furtunilor puternice ce avuseseră loc cu câteva ore înainte de trecerea noastră. Luni, în data de 30 decembrie, am ajuns cu bine la Southampton. Despre nava cu aburi Homer, pe care ne așteptam să navigăm de la început, nu s-a mai auzit nimic după ce a părăsit portul din Boston. Se presupune că s-a scufundat într-o furtună și a ajuns pe fundul oceanului.

În curând am găsit drumul spre casa lui Henry Cavill. Această familie evlavioasă s-a bucurat foarte mult să ne vadă și, în câteva minute, fratele William Ings s-a întors de la lucrarea sa misionară. A doua zi am închiriat pentru iarnă o casă din cărămidă cu cinci camere („Stanley Cottage”) și am aranjat ca fratele Ings să stea cu noi.

Prima mea predică am ținut-o la Shirley Hall în prima duminică seară de după sosirea noastră în Anglia. În ciuda ceții și a întunericului ce i-a făcut pe unii să rătăcească pe drum, am avut o audiență de 150 de persoane, care au acordat o atenție deosebită profeției din Daniel 2. Am ținut o serie de predici aici și patru persoane au acceptat adevărul.

Când a venit primăvara, am cumpărat un cort de 18 m și l-am ridicat în suburbia orașului Southampton. Am început întâlnirile de pe data de 18 mai. Pentru 40 de dolari, am achiziționat o orgă cu o tonalitate excelentă și am folosit-o pentru a spori interesul întâlnirilor. Cam în această perioadă a sosit domnișoara Maud Sisley din Elveția și s-a unit cu grupul nostru, ca lucrătoare biblică și colportoare. La încheierea întâlnirilor, au fost 30 de persoane care au semnat angajamentul de a păzi toate poruncile lui Dumnezeu. Pe data de 3 august am început serviciile în casa „Ravenswood”. Tocmai mă mutasem în această clădire spațioasă care avea un mare hol.

La primul nostru botez din Southampton, (8 februarie 1880), șase suflete dornice au fost scufundate în apă. În luna iunie am montat cortul în Romsey, la 13 km de Southampton, iar fratele Andrews a venit din Elveția ca să mă ajute în măsura în care îi permitea sănătatea. Cu ocazia aceasta au fost câțiva care au acceptat adevărul. Până la data de 2 iulie 1881, am botezat 29 de persoane la Southampton.

Pe data de 9 august, inimile ni s-au întristat cu totul de primirea unei telegrame în care eram informați despre moartea dragului nostru frate White și că înmormântarea urma să aibă loc în următorul Sabat (pe data de 13 august). În ziua înmormântării, am vorbit din Apocalipsa 14:13. Am povestit despre lucrarea intensă susținută de fratele White în trecut. Domnul l-a trecut la odihnă până la sosirea Celui care dă viață.