[duminică, 25 septembrie]
SECȚIUNEA II
În vremurile străvechi, majoritatea oamenilor se închinau idolilor. Mulți dintre ei se închinau la stelele de pe cer și petreceau o mare parte din timpul lor onorând aceste zeități. Vremurile nu s-au schimbat foarte mult. Astăzi, rolul idolilor a fost luat de mulți artiști, pe care oamenii chiar îi numesc staruri. Mulți oameni petrec mult timp ascultând realizările acestora și se bucură de spectacolele lor. Ei le imită felul de a se îmbrăca și, câteodată, chiar felul în care aceștia merg!
Păzitorii Sabatului nu sunt imuni față de ideea de a avea idoli. Subiectul în discuție din lecția prezentă este un astfel de idol, pe care ei îl aleg uneori. „Muzica este idolul căruia i se închină mulți dintre cei care susțin că sunt creștini păzitori ai Sabatului” („Mărturii pentru biserică”, vol. 1, p. 481). Cum transformă Satana muzica într-un idol?
„Satana nu are nimic de spus împotriva muzicii, dacă poate face din ea un canal prin care să câștige acces la mintea tinerilor” (Idem). Cum caută Satana să preia controlul gândurilor noastre prin muzică? El o folosește ca să ne câștige atenția, ca să ne risipim timpul și ca să ne insufle idealurile lui în minte.
„Tot ceea ce distrage mintea de la Dumnezeu și ne consumă timpul care ar trebui dedicat slujirii Sale se potrivește scopului lui Satana” (Idem). Observați că Satana profită de dragostea de muzică înnăscută pe care Dumnezeu a pus-o în inimile noastre. Prin intermediul muzicii, el caută să ne deturneze gândurile de la Dumnezeu înspre noi și performanțele noastre, sau spre reușita altei ființe umane.
„Când este folosită într-un scop bun, muzica este o binecuvântare; dar adeseori ea este transformată de Satana într-unul dintre cele mai atrăgătoare mijloace ale lui de a ademeni sufletele și a le prinde în capcană” (Idem).
Observați cum Satana caută să se folosească de performanțele noastre muzicale ca să nască mândria în noi. El vrea ca muzicienii să se gândească la ei și să atragă atenția asupra lor în loc să o îndrepte spre Dumnezeu. Când serviciile noastre de închinare atrag atenția asupra interpreților și a performanțelor lor, atunci muzica devine o închinare la idoli. Începem să punem în centrul atenției plăcerea și elementul distractiv, în loc să căutăm să-L mulțumim pe Dumnezeu.
Observăm un alt punct important: chiar și muzica bună, de calitate, poate fi „un blestem teribil” când înlocuiește dedicarea și rugăciunea. Permiteți voi muzicii să ocupe timpul ce ar trebui dedicat studiului Bibliei și rugăciunii? Orice activitate, până și muzica, ce ne îndepărtează de studiul Bibliei și de rugăciune devine un idol. V-ați gândit vreodată că ascultarea unui CD sau urmărirea unui videoclip cu muzică spirituală poate înlocui ușor studiul Bibliei? Acum știți că lucrurile nu stau așa!
Adevărul este că trebuie să trăim prin fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. Cu toate că poate înfrumuseța Cuvântul, muzica nu poate să-L înlocuiască. Nu ne putem hrăni dintr-o melodie așa cum o putem face din Scriptură. Cuvântul ne poate salva, pe când muzica nu. Biblia ne oferă putere.
Muzica exprimă doar nevoia și mulțumirea noastră pentru această putere. Subliniem aceasta deoarece muzica este adesea unul „dintre cele mai atrăgătoare mijloace ale Satanei” pentru a înșela oamenii, făcându-i să creadă că sunt binecuvântați când, în realitate, binecuvântarea lipsește. El le oferă un sentiment al puterii fără să ofere puterea de a învinge, ceea ce îi face pe oameni să se simtă sănătoși din punct de vedere spiritual când, de fapt, ei flămânzesc după pâinea vieții!
Profetul Ieremia a înțeles sursa hranei spirituale: „Când am primit cuvintele Tale, le-am înghițit; cuvintele Tale au fost bucuria și veselia inimii mele” (Ieremia 15:16). Această discuție nu este despre muzica proastă sau despre versuri stricate. Este despre puterea Cuvântului și despre lipsa de sens în viața omului care nu dedică suficient timp pentru a înțelege Biblia.
Haideți să nu copiem greșeala lui Solomon! El și-a „dobândit cântăreți și cântărețe și desfătările fiilor oamenilor, instrumente muzicale, și acelea de toate felurile”, dar a descoperit în cele din urmă că totul era deșertăciune și chinuire a duhului și nu era de niciun folos sub soare” (Eclesiastul 2:8,11 – FIDELA). (Vezi întrebările de reflecție pentru Secțiunea II.)
