[luni, 23 mai]

SECȚIUNEA III


Au trecut trei ani. Ben-Hadad nu și-a ținut promisiunea de a coopera cu Israelul. A refuzat să se retragă din Ramot – Galaad, cetatea de scăpare pentru seminția Gad. Ahab era sigur că Dumnezeu voia ca israeliții să lupte cu sirienii pentru a câștiga înapoi cetatea de scăpare și l-a chemat pe Iosafat la o întâlnire, ca să discute despre asta la porțile Samariei.

Cei doi împărați erau rude și acest lucru îl obliga pe Iosafat să fie amabil și agreabil. (Vezi 2 Cronici 18:1; 21:1,6.) Numai că, spre deosebire de Ahab, Iosafat prețuia îndrumarea profetică. Înainte să fie de acord să participe la această bătălie, Iosafat a cerut un sfat inspirat. Drept răspuns, Ahab a chemat patru sute de „profeți” care i-au asigurat la unison pe cei doi împărați că Domnul va da înapoi lui Israel Ramotul din Galaad. (Vezi 1 Împărați 22:6.)

Iosafat, însă, și-a dat seama că profeții aceștia erau falși. Poate că i s-au părut suspecte mărturiile identice ale martorilor, ținând cont că acestea arătau că acestora li se ceruse un răspuns comun. Sau poate Iosafat a fost suspicios auzindu-i că profetizau lucruri plăcute. Respingându-le prorocirile, el a insistat pe lângă Ahab să ceară sfatul unui profet autentic.

Ahab a recunoscut că profetul Mica nu fusese chemat. Dacă Josephus are dreptate, Mica este profetul nenumit care prevestise anterior moartea lui Ahab. Poate că Mica era unul dintre profeții care supraviețuiseră ascunși în peșteră, primind hrană de la Obadia. (Vezi 1 Împărați 18:4.) Oricum, Ahab îl știa și a declarat cu amărăciune: „Îl urăsc, căci nu-mi prorocește nimic bun, nu prorocește decât rău” (1 Împărați 22:8).

Cât de adesea este repetată greșeala lui Ahab în ziua de azi! Frecvent, tinerii evită să primească sfaturi de la cei despre care cred că vor interveni în îndeplinirea planurilor lor. Adesea, cel care oferă sfaturi înțelepte este întâmpinat cu ură. Unii tineri resping chiar și sfaturile propriilor părinți. „Mulți oameni pun Biblia la o parte din același motiv pentru care Ahab îl ura pe Mica. Deoarece profetizează rău împotriva păcătoșilor, aceștia pretind că găsesc obiecții și contradicții în Cuvântul lui Dumnezeu. În timp ce mărturisesc că sunt deschiși față de convingerea de păcat, ei permit prejudecăților să domine și refuză să vadă adevărul pe care îl descoperă acel Cuvânt” (The Youth’s Instructor, 10 iunie 1897).

La insistențele lui Iosafat, a fost adus Mica. Solul trimis i-a dat lui Mica următoarea instrucțiune: „„Iată că prorocii, într-un glas, prorocesc bine împăratului; să fie dar și cuvântul tău ca al fiecăruia din ei! Vestește-i bine!” (1 Împărați 22:13). Mica a răspuns cu următoarele cuvinte care ar trebui să fie motto-ul fiecărui creștin: „Viu este Domnul că voi vesti ce-mi va spune Domnul” (versetul 14).

Înaintea celor doi împărați, Mica și-a început avertizarea reformulând cuvintele falșilor proroci: „Suie-te [la Ramot], căci vei izbândi și Domnul îl va da în mâinile împăratului” (versetul 15). Tonul și expresia lui Mica erau o dovadă clară pentru fiecare ascultător că mesajul acesta nu era de la Domnul. Iritat, Ahab i-a cerut să-i spună doar „adevărul în Numele Domnului”. Atunci, Mica i-a transmis cu credincioșie solia lui Dumnezeu: Ahab va muri în bătălia aceasta.

Numai că Ahab a refuzat „să zboare în conformitate cu tabloul de bord” – cu conștiința iluminată de Cuvântul lui Dumnezeu. El a respins îndrumarea lui Dumnezeu și, mânios, le-a poruncit oamenilor lui să-l arunce în închisoare pe trimisul lui Dumnezeu, ordonându-i paznicului să se poarte cu asprime cu acesta. (Vezi versetul 27.) Numai că denunțarea solului de către Ahab nu putea opri sau schimba solia și nici nu putea înlătura blestemul care urma să cadă peste Ahab.

În bătălia care a urmat, întregul Israel avea să afle cine era adevăratul profet al lui Dumnezeu. În mijlocul bătăliei, Ahab a fost grav rănit și, înainte de a muri, la asfințitul soarelui, a avut astfel ocazia să reflecte la nebunia de a respinge sfatul lui Dumnezeu. (Vezi versetele 34-37.)

Schimbă necredința unei persoane adevărul mărturiei unui profet al lui Dumnezeu?

(Vezi întrebările de reflecție pentru Secțiunea III.)

ÎNTREBĂRI DE REFLECȚIE

SECȚIUNEA I

  1. Există două metode de a pilota un avion. (1) Utilizând regulile de zbor vizual, pilotul zboară folosindu-se de ochii lui, în loc de a urmări tabloul de bord. (2) Tabloul de bord implică urmărirea indicațiilor aparaturii avionului. Cum ilustrează aparatura de zbor trăirea prin credință?
  2. Enumeră câteva ilustrații biblice în care îndrumarea lui Dumnezeu a părut ilogică sau chiar greșită

SECȚIUNEA II

  1. Care era reacția obișnuită a lui Ahab când voia lui nu era îndeplinită? Compară 1 Împărați 20:43 cu 21:4

Care este reacția ta când nu ți se face pe plac?

  1. 1 Împărați 22:3-35 și 2 Cronici 18:3-34 sunt, în esență, identice. Ce detalii suplimentare se găsesc în 2 Cronici 18:1,2 și în 2 Cronici 19:1-4?

Ce detalii suplimentare se găsesc în 1 Împărați 22:35-38?

SECȚIUNEA III

  1. A urmat Iosafat îndrumarea profetică pe care a cerut-o?
    De ce crezi că a eșuat el în a urma îndrumarea lui Dumnezeu?
    Citește 2 Cronici 19:1-4. Ar fi trebuit să se alieze Iosafat cu Ahab?
  2. A permis Dumnezeu să i se facă pe plac lui Ahab?
    A văzut Ahab că împlinirea voii lui era un lucru bun?
    Ești dedicat ideii de a căuta îndrumarea lui Dumnezeu și de a urma sfatul Său?