[luni, 2 mai]

SECȚIUNEA III


Dragostea adevărată are o calitate durabilă: „Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, și râurile n-ar putea s-o înece” (Cântarea cântărilor 8:7). „Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; … acoperă totul… suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată” (1 Corinteni 13:4-8).

Dragostea adevărată nu este nechibzuită. Ea „nu este patimă nestăpânită, înfocată și năvalnică. Dimpotrivă, ea este calmă și profundă, în natura ei. Ea are în vedere mai mult decât ce se vede la exterior și este atrasă doar de calități. Este înțeleaptă și cu discernământ, iar devotamentul ei este real și de durată” („Căminul adventist”, p. 51).

Prin contrast, dragostea de sine, asociată cu iubirea de plăceri, face ca o persoană să fie impulsivă și nechibzuită. (Vezi 2 Timotei 3:4).

Biblia nu doar că povestește amănunțit despre dragostea adevărată, dar include și ilustrații ale așa-zisei „iubiri” care nu este nimic altceva decât o patimă oarbă. Cu toate că istoria lui Samson este cea mai cunoscută, mai sunt și alte relatări în Biblie care evidențiază acest pericol.

O astfel de istorie îl implică pe Amnon, fiul cel mai mare al lui David, care ar fi trebuit să devină prințul moștenitor al împărăției lui David. Dacă ar fi fost credincios, Amnon, și nu Solomon ar fi fost ținut minte ca următorul împărat peste Israel. Numai că, la fel ca Esau și ca mii de alți oameni, Amnon și-a făcut praf moștenirea dreptului de întâi-născut prin alegerile de curtenie pe care le-a făcut ca tânăr. Poți citi întâmplarea și urmarea ei în 2 Samuel 13. Pentru această lecție vom prezenta doar un rezumat. Amnon a devenit foarte atras de Tamar, frumoasa lui soră vitregă. Amnon credea că este îndrăgostit, dar ceea ce el simțea pentru Tamar era, de fapt, dragoste de sine, deoarece nu voia decât să o folosească pe Tamar pentru a se satisface pe sine. El nu-și putea lua gândul de la ea, iar dragostea aceasta nebună l-a îmbolnăvit cu adevărat. (Vezi 2 Samuel 13:2, 4.)

Ionadab, vărul lui viclean, a observat că Amnon slăbise. Când l-a întrebat care era motivul înfățișării lui jigărite, Amnon i-a spus vărului lui despre „dragostea” pe care o simțea pentru Tamar. Aceasta a fost ocazia dată de Dumnezeu pentru ca Ionadab să fie un prieten adevărat și să-l sfătuiască de bine vărul lui, dar acesta nu a trecut testul și a oferit un sfat al cărui rezultat a dus la o reacție în lanț, în urma căreia Tamar a rămas, pentru toată viața, cu o traumă emoțională gravă, Amnon a murit prematur, iar Israel, în cele din urmă, a ajuns la război civil.

Avertizarea adresată evanghelistului experimentat G. B. Starr ar fi fost potrivită pentru Ionadab: „Cuvintele îți alunecă de pe buze nealese și neaprobate de Dumnezeu. Fii atent ca nu cumva, când va veni momentul să te poți dovedi prieten și să ocupi locul de prieten dând sfaturi înțelepte, să fii nepregătit” („Mărturii pentru pastori”, p. 314). Dacă ai greșit, dar îți recunoști greșelile și le privești ca pe niște lumini de avertizare, cu siguranță ai câștigat o victorie. Astfel, vei transforma înfrângerea în victorie, dezamăgind dușmanul și onorându-L pe Răscumpărător. —„Solii pentru tineret”, p. 100


Samson și Amnon au urmat o cale care li se părea corectă, dar care era plină de spini și se termina cu moartea. Aceeași cale le face cu ochiul tinerilor din ziua de azi. Tânărul care alege o cale mai bună este înțelept.

Iosif a ales calea mai bună. Cât de diferită a fost curtarea lui față de Maria! Nu știm cum s-au întâlnit cei doi. Biblia îi aduce în prim plan când erau deja logodiți, dar scoate în evidență puritatea lor morală – care a continuat după ce s-au logodit.

„Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt” (Matei 1:18). S-a spus din nou despre Iosif că „n-a cunoscut-o [pe Maria ]până ce ea a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus” (Matei 1:25).

Mai departe, Biblia ne relatează răspunsul Mariei, atunci când îngerul i-a spus că va rămâne însărcinată: „Maria a zis îngerului: ‘Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu știu de bărbat?’ ” (Luca 1:34).

Alegerile diferite atrag finaluri diferite. Alegerea lui Samson și ale lui Amnon în ce privește curtenia au adus poporului război și moarte. Alegerile făcute de Iosif și de Maria au adus pace și viață tuturor popoarelor.

Apelul final al lui Moise către Israel este păstrat și pentru noi cei din prezent: „Iau azi cerul și pământul martori împotriva voastră că ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul. Alege viața, ca să trăiești, tu și sămânța ta” (Deuteronomul 30:19).

(Vezi întrebările de reflecție pentru Secțiunea III.)

ÎNTREBĂRI DE REFLECȚIE

SECȚIUNEA I

  1. De ce lucrează Satana din greu să-i unească pe cei incompatibili și nepotriviți?

  1. Te poți aștepta ca Satana să te ispitească în chiar acest punct. Ce măsuri de siguranță poți lua acum ca să te protejezi împotriva acestui lucru?

Studiu suplimentar:„ Căminul adventist”, pp. 43-96; „Solii pentru tineret”, pp. 425-466.

SECȚIUNEA II

  1. Citește Geneza 24 și „Patriarhi și profeți”, pp. 171-176. Ce trăsături avea Rebeca, din care se putea anticipa că va fi o soție bună?

Care trăsături ale lui Isaac arătau că va fi un soț bun?

SECȚIUNEA III

  1. În lecție s-a arătat că Ionadab i-a dat lui Amnon un sfat foarte rău. Ce ar fi putut să spună și să facă Ionadab în schimb, pentru ca evenimentele să ia o
    turnură total diferită?

  1. „Tinerii n-ar fi ademeniți să păcătuiască dacă ar refuza să meargă pe căile pe care nu pot să ceară binecuvântarea lui Dumnezeu” (Tragedia veacurilor, p. 622). Cum l-ar fi protejat acest principiu pe Amnon, ca să nu comită păcatul uriaș înfăptuit împotriva lui Tamar?

  1. Cum poate urmarea aceluiași principiu să te protejeze și pe tine de a urma căile greșite ale lui Satana?

  1. Gândește-te la prietenii tăi. Care dintre ei are nevoie de sfatul bun al unui prieten evlavios chiar acum?