[miercuri, 27 aprilie] Atelierul lui Dumnezeu

Trebuie să-L căutați pe Dumnezeu din toată inima pentru voi înșivă, astfel încât credința pe care o aveți să fie o credință lucrătoare – o credință autentică –, o credință care lucrează prin iubire și purifică sufletul.

Prin harul lui Hristos veți face eforturi hotărâte pentru a depăși orice căi și maniere reci, nepoliticoase, aspre, necinstite. Aceste atribute necreștine vor fi văzute clar așa cum sunt, pe măsură ce priviți la Model; căci, privind la Isus, vorbind despre Isus, contemplându-L pe Isus, veți vedea caracterul ofensiv al păcatului, al egoismului, sau duritatea inimii, și veți face chiar lucrul acela pe care Dumnezeu vi-l cere să-l faceți, și pe care nu l-ați făcut încă. Veți îndepărta orice formă de egoism –, importanța de sine, iubirea de sine, stima de sine, invidia, bănuielile rele și gelozia, și vă veți ruga ca Duhul Sfânt să intre în inima voastră și să rămână cu voi. Pe măsură ce gustați și vedeți cât de bun este Domnul, veți flămânzi și înseta după mai mult din Duhul Sfânt și vă veți preda în întregime voința și felul de a fi, planurile și ideile voastre lui Dumnezeu și veți păstra calea Domnului. Trebuie să vă păziți cuvintele și comportamentul.

Puternica sabie a adevărului v-a scos din groapa lumii. Erați pietre aspre, cu margini zimțate, zgâriind și afectând pe oricine cu care intrați în contact; este necesară o lucrare pentru a netezi marginile aspre. Dacă ați apreciat valoarea muncii care urmează să fie realizată în atelierul lui Dumnezeu, veți socoti ca binevenite loviturile toporului și ale ciocanului. Stima voastră de sine va fi rănită, părerea înaltă despre voi va fi îndepărtată de topor și de ciocan, iar caracterul vostru aspru va fi netezit; iar când înclinațiile egoiste și cele trupești sunt îndepărtate, atunci piatra capătă proporțiile corecte pentru clădirea cerească, apoi vor
începe procesele de lustruire, finisare, supunere și curățare, fiind astfel modelați după modelul caracterului lui Hristos. Chipul Său trebuie să fie reflectat în caracterul lustruit al agentului uman și piatra trebuie să fie potrivită pentru clădirea cerească. Îngerii lui Dumnezeu privesc la agentul uman care astfel reflectă strălucirea și gloria caracterului lui Hristos și proclamă în curțile cerești: „Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.” Acestea sunt pietre prețioase care se clădesc un templu sfânt în Domnul. „Însă dacă noi, după acceptarea adevărului, nu dezvăluim lumii efectele sfințitoare ale adevărului asupra propriului nostru caracter, ajungem să-L tăgăduim pe Isus Hristos ca fiind Acela care îndepărtează păcatele lumii. Dacă nu suntem bărbați și femei mai buni, dacă nu suntem mai binevoitori, mai plini de milă, mai amabili, mai plini de tandrețe și de dragoste; dacă nu manifestăm față de alții dragostea care L-a condus pe Isus în lume, în misiunea harului Său, nu suntem, pentru lume, martori ai puterii lui Isus Hristos. Isus nu a trăit pentru a-și face Lui pe plac. El S-a dat ca o jertfă vie, consumându-Se pentru binele altora. A venit să înalțe, să înnobileze, să îi facă fericiți pe toți cei cu care a intrat în contact. Aceia care Îl primesc pe Hristos vor îndepărta tot ceea ce este necinstit, dur și aspru și vor da pe față firea plăcută și bunătatea care au locuit în Isus, deoarece Hristos rămâne în inimă prin credință. Hristos a fost lumina care strălucește în întuneric și urmașii Săi vor fi și ei lumina lumii. Aceștia trebuie să-și aprindă candelele de la altarul divin. Caracterul care este sfințit prin adevăr primește luciul perfect.

Hristos este modelul nostru, dar, dacă nu-L privim, dacă nu-I contemplăm caracterul, nu vom reflecta caracterul Său în viața noastră practică. El era blând și smerit cu inima. Nu a făcut niciodată vreun gest nepoliticos; niciodată nu a rostit un cuvânt descurajator. Domnul nu este mulțumit cu căile noastre tăioase, dure, lipsite de simpatie față de alții. Trebuie să eliminăm orice formă de egoism din caracterul nostru și să purtăm jugul lui Hristos. Atunci vom deveni împreună lucrători cu Dumnezeu și vom fi pregătiți pentru societatea îngerilor cerești. Trebuie să fim în lume, dar nu din lume. Trebuie să fim reprezentanții lui Isus Hristos. Așa cum Domnul vieții și al slavei a venit în lumea noastră ca sa-L reprezinte pe Tatăl, tot așa trebuie să mergem și noi în lume ca să-L reprezentăm pe Isus. El spune: „Eu Însumi Mă sfințesc, ca ei de asemenea, să fie sfințiți prin adevăr”. „Cuvântul Tău este adevărul.” Avem nevoie, așadar, să devenim familiarizați cu Biblia; să o studiem și să o practicăm în viață. Atunci, Cuvântul va deveni pentru noi, personal, puterea lui Dumnezeu pentru mântuire. — „The Youth’s Instructor”, 3 ianuarie 1895