[duminică, 6 martie]

SECȚIUNEA II


Ați fost vreodată interesați de un subiect anume? Poate vreți să aflați mai multe despre arborele genealogic al familiei sau despre tehnologia computerelor. Sau poate că vreți să cercetați unul din numeroasele mistere ale științei.

Știți că este un subiect care îi interesează în mod special pe sfinții îngeri? Descoperim acest lucru observând locul și postura celor doi îngeri din Sfânta Sfintelor. „Să faci doi heruvimi de aur, să-i faci de aur bătut la cele două capete ale capacului ispășirii” (Exodul 25:18).

Acești îngeri sculptați se găseau în Sfânta Sfintelor. Fuseseră făcuți astfel încât să aibă un aer gânditor, privind în jos la capacul ispășirii. Erau făcuți din aur și, normal, nu se mișcau și nici nu respirau. Dar ce reprezintă ei nu este un mister.

„Heruvimii din sanctuarul pământesc, care priveau cu venerație către tronul harului, reprezintă interesul cu care îngerii cerești urmăresc desfășurarea planului de răscumpărare. Acesta este misterul harului pe care îl contemplă îngerii – că Dumnezeu îl poate îndreptăți pe păcătosul pocăit și poate reface relația cu omenirea decăzută, rămânând în același timp drept; că Hristos S-a putut umili pentru a ridica mulțimi imense de oameni din prăpastia pierzării și a-i îmbrăca în hainele curate ale dreptății Sale, pentru a-i uni cu îngerii care n-au căzut niciodată și a face posibil ca ei să locuiască veșnic în prezența lui Dumnezeu” (Tragedia veacurilor, p. 424).

Chiar acum se întâmplă ceva foarte important, o manifestare a harului lui Dumnezeu la care îngerii au ocupat locurile din față. Este judecata de cercetare pe care Daniel a avut privilegiul să o vadă în viziune. El a scris: „Mă uitam la aceste lucruri până când s-au așezat niște scaune de domnie. Și un Îmbătrânit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada și părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc, și roțile lui, ca un foc aprins. Un râu de foc curgea și ieșea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile” (Daniel 7:9,10).

Evident, deschiderea cărților nu a fost o afacere privată. Milioane de îngeri au fost, de asemenea, prezenți. Ce privesc aceștia? Privesc harul. Când Isus a mărturisit un nume înaintea Tatălui, El a mărturisit numele și înaintea îngerilor (vezi Apocalipsa 3:5).

Gândiți-vă numai la asta! Aceste nume pe care Isus le mărturisește înaintea Tatălui Său și al îngerilor sunt nume de păcătoși – care merită doar moartea veșnică. Dar, ca urmare a milei lui Dumnezeu, ei sunt salvați acum prin har, ca să trăiască veșnic cu Dumnezeu și cu îngerii care nu au păcătuit niciodată. Ce lucrare minunată a înfăptuit mila lui Dumnezeu! Îngerii sunt uimiți, nu doar de faptul că Dumnezeu este plin de milă, ci mai mult chiar, de minunatele lucruri pe care le îndeplinește mila lui Dumnezeu.

Pe măsură ce studiem mai atent acest subiect, și noi devenim interesați de acesta, la fel ca îngerii.