[luni, 31 ianuarie]

SECȚIUNEA III


Imaginați-vă surpriza voastră când profesoara de matematică vă anunță în prima zi de școală că va avea loc un examen foarte dificil pe care puțini o să-l treacă. „Dar”, promite ea, „sunt disponibilă oricând pentru meditații individuale”.

Dacă o credeți pe profesoară, ce o să faceți? O să studiați cu sârguință până când înțelegeți toate conceptele și toate răspunsurile.

Ce o să faceți dacă nu credeți că testul va fi atât de greu? Ați putea întârzia momentul studiului pentru test. Sau puteți încerca să tociți cu o noapte înainte. Ori poate credeți că răspunsurile voastre sunt la fel de bune ca ale profesoarei. Puteți juca cartea ignoranței oricând și să spuneți că n-ați știut că aveați de studiat.

Ar fi o prostie să faceți asta, nu?

Dar este vorba doar de matematică. Dacă o să picați, puteți urma un curs peste vară și treceți mai departe. Poate că veți fi jenați, dar nu este o problemă serioasă.

Totuși, dacă mizele sunt mai mari? Dacă implică destinul vostru veșnic? Pe fiecare dintre noi ne așteaptă un astfel de test, iar cerința este să cunoști voia lui Dumnezeu și să i te supui. Așa cum Petru spune: „Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă și evlavioasă, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu… De aceea, preaiubiților, fiindcă așteptați aceste lucruri, siliți-vă să fiți găsiți înaintea Lui fără prihană, fără vină și în pace” (2 Petru 3:11-14).

Ce vom face dacă Dumnezeu chiar vorbește serios? Vom studia cu sârguință Biblia și Îl vom căuta cu seriozitate pe Domnul ca să ne ajute să înțelegem voința Sa. În plus, ne vom folosi de ajutorul pe care El l-a promis în lucrarea de perfecționare a caracterului, ca să fie potrivit pentru societatea cerească.

Dacă amânăm însă studiul voinței lui Dumnezeu? Am putea crede că voința noastră este și a Lui. Sau am putea evita să citim sfaturile inspirate, gândind că Dumnezeu nu ne va trage la răspundere pentru ceea ce nu știam.

Este adevărat că Dumnezeu nu-l trage la răspundere pe om pentru ceea ce nu cunoaște. (Vezi Faptele apostolilor 17:30). Dar îi va scuza și pe cei care aleg să ignore adevărul aflat la îndemână? Nu. Și la fel stau lucrurile și cu nesupunerea intenționată.

„Dacă lumina și adevărul sunt la dispoziția noastră, dar noi neglijăm să folosim privilegiul de a le urma și vedea, nu facem altceva decât să le respingem, alegând mai degrabă întunericul decât lumina… Neștiința nu este o scuză pentru greșeli sau păcat când sunt asigurate toate ocaziile de a cunoaște voia lui Dumnezeu” (Tragedia veacurilor, p. 615).

Gândiți-vă la învățații din Orient care l-au căutat pe bebelușul Isus. Studiind natura, au ajuns să aibă cunoștință de Dumnezeu. Studiind Vechiul Testament, au învățat că sosirea Mântuitorului este aproape. Iar atunci când a apărut steaua pe cer, au cercetat Scriptura pentru inspirație. „Magii au întâmpinat cu bucurie lumina adevărului trimis din cer. Acum, ea se revărsa asupra lor în raze tot mai strălucitoare. Prin vise, au fost îndrumați să meargă să-L caute pe Prințul nou-născut” (Viața lui Iisus, p. 56).

Prin contrast, conducătorii religioși au decis să nu meargă la Betleem, deși auziseră mărturia păstorilor și a înțelepților și știau că Betleemul urma să fie locul de naștere al lui Mesia.

Care sunt bărbații care l-au crezut pe Dumnezeu? Cine au fost cei ascultători? Cine va trece testul final? Cei care au știut mai multe, dar nu au făcut nimic sau cei care au avut mai puține ocazii și mai puține cunoștințe, dar au prețuit și au luat aminte la fiecare rază de lumină ce a strălucit asupra lor?

ÎNTREBĂRI DE REFLECȚIE

Secțiunea I

  1. De ce a ales Dumnezeu un test pentru Adam și Eva, prin care le interzicea să mănânce dintr-un pom atrăgător? Care este scopul testului când nu este evident că obiectul interzis este periculos?

2. Citiți Evrei 11 și alegeți câteva personaje menționate acolo. Spuneți cum le-a fost încercată credința.

3. Cum ne testează Dumnezeu ca să vadă dacă Îi suntem sau nu discipoli credincioși? Matei 7:20; 1 Ioan 2:2,3

Secțiunea II

  1. Câteodată, când părinții le cer copiilor să facă ceva, aceștia întreabă de ce înainte să asculte. Putem face asta în siguranță și cu Dumnezeu? De ce nu ar trebui să ne deranjeze dacă nu înțelegem întotdeauna motivele din spatele cerințelor lui Dumnezeu? Romani 11:33,34; Patriarhi și profeți, pp. 360, 361

5. Ținând cont că Dumnezeu este extrem de înțelept și, pentru binele nostru prezent și veșnic, ar fi bine să ne supunem poruncilor Lui, de ce atât de mulți oameni aleg să păcătuiască în loc să asculte? Ioan 3:19,20

Pentru studiu: Tragedia veacurilor, pp. 597, 598
Secțiunea III

  1. Chiar dacă împăratului Iosia îi lipseau cunoștințele, l-a urmat pe Dumnezeu în tot ce a știut. Ce s-a întâmplat când a găsit o copie a Scripturii? 2 Cronici 34