[luni, 3 ianuarie]
SECȚIUNEA III
Dându-ne puterea Duhului Sfânt, o voință liberă, darul credinței, puterea creativă a Cuvântului lui Dumnezeu, moartea lui Hristos ca plată integrală pentru păcatele noastre și milioane de îngeri disponibili să ne slujească, Dumnezeu a făcut totul pentru a ne ajuta să câștigăm viața veșnică.
Dumnezeu a făcut totul de la început ca să nu păcătuim. Fiind creată după înțelepciunea lui Dumnezeu, Grădinii Eden nu-i lipsea nimic pentru a oferi o viață spirituală lui Adam și Evei. Mediul oferit de Dumnezeu era perfect pentru creșterea spirituală. Dar Adam nu avea cum să se simtă în siguranță sau fericit singur. În Eclesiastul 4:8, Solomon face următoarea observație: „Un om este singur-singurel, n-are nici fiu, nici frate, și totuși munca lui n-are sfârșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății și nu se gândește: «Pentru cine muncesc eu și-mi lipsesc sufletul de plăceri?» Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău.”
Pentru a-i satisface nevoile sociale, Dumnezeu i-a oferit lui Adam o soție pe care să o iubească profund. Căminul lor era unul al tovărășiei și al siguranței. În fiecare zi, îi aduceau închinare lui Dumnezeu, prin cântece și rugăciuni, și săptămână după săptămână se bucurau de binecuvântările speciale ale Sabatului.
Natura era o altă parte din cadrul Edenului, menită să îndrepte gândurile omului către cer. Pădurile și colinele, florile, păsările și animalele – toată creația mărturisea despre Creator. „Cerurile spun slava lui Dumnezeu și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui” (Psalmii 19:1).
Grădina, împreună cu responsabilitatea de a o îngriji și păzi, a fost unul dintre primele daruri oferite de Dumnezeu omului. Agricultura promova viața spirituală a omului și reprezenta o carte de învățăminte gândită de Divinitate ca să-l învețe lecții esențiale. Iar munca în sine era variată și interesantă, dându-i omului ocazia să devină creativ și, fiind util, să se simtă satisfăcut. Căminul evlavios din mijlocul naturii oferit lui Adam, cu o grădină în care munca era folositoare, încă este cadrul ce ajută cel mai bine oamenii să ducă vieți sfinte. Încă ne ajută să scăpăm de ispite.
„Nu a fost planul lui Dumnezeu ca oamenii să fie îngrămădiți în orașe, înghesuiți în clădiri, în locuințe cu chirie. La început, El i-a așezat pe primii noștri părinți în mijlocul minunatelor priveliști de care dorește ca și noi să ne bucurăm astăzi. Cu cât ne apropiem mai mult de planul original al lui Dumnezeu, cu atât ne vom situa într-o poziție mai favorabilă de a ne asigura sănătate pentru trup, minte și suflet” (Căminul adventist, p. 104).
Într-adevăr, Dumnezeu a făcut atât de multe pentru a ne ajuta, încât este greu să ne imaginăm ce ar mai fi putut face în plus. Dar El chiar a făcut mai mult. Așadar, în lecția următoare, ne vom continua studiul despre ceea ce a făcut Dumnezeu ca să ne mântuiască.
ÎNTREBĂRI DE REFLECȚIE
Secțiunea I
- Ce dar oferit de Dumnezeu face ca toate celelalte daruri ale Lui să ne fie folositoare? Cum ne ajută Duhul Sfânt?
- Prezentați pe scurt câteva istorii biblice care ilustrează slujirea de neprețuit a îngerilor sfinți ai lui Dumnezeu.
Studiu suplimentar: Faptele apostolilor, pp. 47–56; „Hristos, Lumina lumii”, pp. 668 (ultimul paragraf)–672
Secțiunea II
- Gândiți-vă la fiecare dintre darurile următoare pe care Dumnezeu ni le-a dat. Mai întâi, gândiți-vă cum le-ați folosit neînțelept în trecut. Apoi, scrieți cum le veți folosi în viitor în felul în care Dumnezeu a intenționat să o faceți.
Facultățile mintale
Puterile dorinței
Imaginația
Liberul-arbitru
Secțiunea III
- Descrieți beneficiile vieții oferite de Dumnezeu lui Adam și Evei în Grădina Eden.
- Ce ați putea face voi sau părinții voștri ca viața voastră să fie mai aproape de scopul pentru care Dumnezeu a creat-o inițial în Grădina Eden?_
