[duminică, 28 noiembrie]

SECȚIUNEA II

Chiar dacă împăratul Ezechia a avut un tată îngrozitor, el însuși l-a slujit pe Domnul din toată inima lui. Prin influența lui, în Iuda a avut loc o renaștere minunată. Din nefericire, Manase, fiul lui Ezechia, a făcut niște alegeri foarte diferite.

2 Cronici 33:9 „Dar Manase a fost pricina că Iuda și locuitorii Ierusalimului s-au rătăcit și au făcut rău mai mult decât neamurile pe care le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel”.


În cele din urmă, Manase s-a pocăit; dar Amon, fiul lui, nu a învățat din experiența tatălui său.


2 Cronici 33:22, 23 „El a făcut ce este rău înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său, Manase… Și nu s-a smerit înaintea Domnului, cum se smerise tatăl său, Manase, căci Amon s-a făcut din ce în ce mai vinovat”.


Păcatele pe care părinții le fac în secret sunt, adesea, păcate pe care copii le fac pe față. La fel ca Amon, copiii sunt tentați să copieze păcatele părinților lor. În plus, în general, ei se înfrânează mai puțin decât aceștia. Așadar, când Iosia, fiul de opt ani al lui Amon, a ajuns împărat, ne-am fi așteptat să fie chiar mai rău decât nelegiuitul lui tată. Biblia, însă, relatează ceva foarte diferit.


2 Cronici 34:2 „El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în căile tatălui său David; nu s-a abătut de la ele nici la dreapta, nici la stânga”.

Cât este de încurajatoare istoria lui Iosia, mai ales dacă nu am avut avantajul unor părinți evlavioși! Datorită harului lui Dumnezeu, nu suntem blestemați de moștenirea genetică sau de circumstanțe ca să repetăm nelegiuirile strămoșilor noștri.

„Chiar dacă s-a născut dintr-un tată rău și a fost asaltat de tentațiile de a urma pașii tatălui său, având puțini consilieri care să-l încurajeze să urmeze direcția corectă, Iosia a fost credincios Dumnezeului lui Israel. El nu a repetat păcatul tatălui său și nu a umblat pe calea celui nelegiurii. Deși nu avea avantajele influențelor părintești creștine pe care mulți dintre noi le-am avut, a hotărât să urce spre cer, în loc să coboare la nivelul josnic al păcatului și al degradării la care se coborâseră tatăl și bunicul lui. Avertizat de erorile lor, a ales să umble pe calea cea dreaptă și, deși era înconjurat de nelegiuire, el a urmat un drum ascendent. Deoarece a ales calea ascultării, a fost posibil ca Dumnezeu să-l altoiască dintr-un măslin sălbatic într-un măslin bun, dându-i harul de a face ceea ce era drept în ochii Domnului.” – „The General Conference Bulletin”, 1 aprilie 1903


În Biblie este trecută o promisiune minunată pentru toți cei care, asemenea lui Iosia, aleg neprihănirea.


Ezechiel 18: 14,17 „Dar, dacă un om are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel … păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit”.


Așadar, indiferent că vii dintr-un cămin bun sau nu, fii curajos! Dumnezeu îți poate oferi har să te ridici deasupra greșelilor făcute de părinții tăi, indiferent care au fost acestea.


Să presupunem că te afli într-un cămin cu o situație dificilă, ca tinerii Ezechia și Iosia. Asemenea lor, alegi o cale diferită și decizi să-I slujești lui Dumnezeu. Ai voie de acum să-ți critici părinții pentru greșelile lor? Nu. Părinții au nevoie de înțelegere, nu de critici. Cu toate greșelile lor, mulți dintre părinți au făcut multe sacrificii pentru a-și ajuta copiii. Datoria de a ne cinsti părinții nu este dată doar celor care au părinți evlavioși. Porunca a cincea spune:

Exodul 20:12 „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău”.