[sâmbătă, 16 octombrie] Ce ar trebui să spunem?

Text de memorat:

Psalmii 19:14 „Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea și Izbăvitorul meu!”

SECȚIUNEA I

Dumnezeu a revărsat cu generozitate numeroase daruri minunate asupra familiei umane. Cu toate că darurile Sale sunt importante, niciun dar nu este mai important decât darul vorbirii.

Proverbele 18:21 „Moartea și viața sunt în puterea limbii”.

Ceea ce spunem îi poate răni pe alți oameni sau le poate aduce vindecare.

Proverbele 12:18 „Cine vorbește în chip ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare”.

Cuvintele noastre nu pot doar să-i rănească sau să-i ajute pe alții; ele ne pot răni sau ne pot ajuta și pe noi.

Proverbele 18:7 „Gura nebunului îi aduce pieirea și buzele îi sunt o cursă pentru suflet”.

Nu-i de mirare că vocea inspirată ne-a spus: „Dintre toate darurile pe care le-a dat Dumnezeu omului, nicio binecuvântare nu este mai nobilă sau mai importantă decât darul vorbirii, dacă este sfințit de Duhul Sfânt”. – „The Voice in Speech and Song”, p. 59


Cu toate că pot fi o mare binecuvântare, cuvintele pot avea, de asemenea, o putere de neegalat în a distruge pe scară largă și pe termen lung.

Iacov 3:5,6 „Iată un foc mic ce pădure mare aprinde! Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este acela dintre mădularele noastre care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei”.


Discursurile pot promova pacea și unitatea; de asemenea, pot provoca sciziuni, pot crea sentimente de înstrăinare între foști prieteni și pot stârni conflicte și războaie.


Proverbele 15:1 „Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia”.

Proverbele 16:24 „Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere: dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase”.

Cuvintele ne dezvăluie gândurile, „căci din prisosul inimii vorbește gura” (Matei 12:34). Cuvintele dezvăluie, de asemenea, ce anume vizionăm și ce anume ascultăm, „căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut și am auzit” (Faptele apostolilor (4:20).

Ținând cont că ne dezvăluie caracterul și au o atât de mare influență atât de partea răului, cât și de partea binelui, Dumnezeu dă cuvintelor o mare importanță la judecată. De fapt, cuvintele noastre ne vor hotărî destinul veșnic. Isus a spus:

Matei 12:36,37 „Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit”.


Nu ne putem controla cuvintele punându-ne un filtru peste gură.

Iacov 3:8 „Limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte”.


Fântâna trebuie să fie curățată înainte dacă vrem ca vorbirea noastră să fie curată.


Matei 12:34,35 „Pui de năpârci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui”.


Noi începem să vorbim corespunzător atunci când ne predăm în totalitate Cuvântului lui Dumnezeu și începem să-l ascultăm. Dumnezeu ne spune:

Deuteronomul 4:1 „Ascultă legile și poruncile pe care vă învăț să le păziți”.


Când Cuvântul lui Dumnezeu ne umple inimile, din gura noastră vor curge râuri de apă vie, înviorătoare, vindecătoare și alinătoare pentru cei din jurul nostru. Iar acest semn este distinctiv pentru creștinul autentic.

Iacov 1:26 „Dacă crede cineva că este religios și nu-și înfrânează limba, ci își înșală inima, religia unui astfel de om este zadarnică”.

„Caracterul unui om poate fi estimat cu exactitate după natura conversațiilor pe care acesta le poartă”. —„The Youth’s Instructor”, June 13, 1895

„Darul vorbirii este un talent prețios. Dați-I slavă lui Dumnezeu rostind cuvintele potrivite”. —„Australian Signs of the Times”, 9 martie 1903