[sâmbătă, 9 octombrie] Ce ar trebui să citim?

Text de memorat | Filipeni 4:8
„Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceea să vă însuflețească”.

SECȚIUNEA I

Cu toate că Pavel era prizonier într-o temniță întunecoasă, știind că putea fi executat oricând, i-a scris lui Timotei o scrisoare în care își menționa cea din urmă cerere. Studiind Biblia, descoperim detalii care completează părți de informație importante. Iar această ultimă cerere ne lasă să aruncăm o privire asupra priorităților lui Pavel.

Ultima lui arestare a fost bruscă și a venit pe neașteptate. A fost prins și dus la Roma fără să i se permită să-și adune puținele bunuri pământești pe care le avea. Ce erau acestea?

2 Timotei 4:13 „Când vei veni, adu-mi mantaua, pe care am lăsat-o în Troa, la Carp, și cărțile, mai ales pe cele de piele”.

Nu avea bani să-și cumpere o manta nouă și nu voia să împovăreze biserica de acolo cu o astfel de achiziție, mai ales că banii ar fi trebuit să fie luați din visterie, în loc să fie folosiți pentru răspândirea Evangheliei sau pentru a le fi de folos celor săraci. Pe lângă manta, avea câteva cărți și pergamente prețioase pe care le purta cu el. Nu putem decât să ne întrebăm ce cărți și ce pergamente puteau să-i ofere confort și încurajare în singurătate, în timp ce își aștepta moartea. Poate că acestea includeau Psalmii și imnuri pe care le putea cânta chiar și în închisoare, urmând propriul sfat de a-I cânta din inimă Domnului.

Poate că aceste scrieri includeau fragmente istorice din Biblie. Cu o astfel de lectură, nu avea cum să fie vreodată singur, căci avea alături prieteni de toate vârstele.

„Având Cuvântul lui Dumnezeu în mâinile sale, fiecare ființă omenească, oricare ar fi starea pe care o are în viață, poate avea parte de tovărășia pe care și-o alege. În paginile lui, el poate conversa cu cei mai buni și mai nobili reprezentanți ai rasei umane și poate asculta glasul Celui Veșnic, când Acesta vorbește cu oamenii”. – „Educație”, p. 127

Poate că pergamentele și cărțile includeau scrierile profetice care adunau îngerii în celula lui.

„În timp ce studiază și meditează la temele asupra cărora „îngerii doresc să privească” (1 Petru 1, 12), el se poate bucura de compania lor”. – Ibid.

Este posibil ca ele să fi inclus istorisiri despre viața și misiunea lui Isus.

„El poate călca pe urmele pașilor Învățătorului divin și poate asculta cuvintele Sale, ca atunci când El propovăduia pe munte, pe câmp și pe mare. Poate trăi în această lume în atmosfera cerului”. – Ibid.

Această epistolă trimisă lui Timotei ne arată că Pavel studia cu sârguință chiar și spre sfârșitul vieții. Darul său profetic nu îndepărta nevoia de a depune efort în studiul Bibliei. Pavel nu era singur în obiceiurile lui de studiu. Daniel de asemenea studia cu atenție scrierile inspirate.

Daniel 9:2-4 „Eu, Daniel, am văzut din cărți că trebuia să treacă șaptezeci de ani pentru dărâmăturile Ierusalimului, după numărul anilor despre care vorbise Domnul către prorocul Ieremia. Și mi-am întors fața spre Domnul Dumnezeu ca să-L caut cu rugăciune și cereri, postind în sac și cenușă. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu și I-am făcut următoarea mărturisire”.

Pavel și Daniel nu sunt unici. Petru a scris: „Prorocii au făcut din mântuirea aceasta ținta cercetărilor și căutării lor stăruitoare” (1 Petru 1:10). Și noi ne putem bucura de binecuvântări minunate, pe măsură ce studiem scrierile inspirate care ne-au fost date. Isaia ne sfătuiește: „Căutați în cartea Domnului și citiți” (Isaia 34:16).

„Caracterul experienței tale religioase mărturisește în mare parte despre caracterul cărților pe care alegi să le citești în timpul tău liber”. —„The Publishing Ministry”, p. 68