[duminică, 1 noiembrie]

Când împăratul Nebucadnețar i-a întrebat pe ghicitori care a fost visul lui, aceștia trebuie să fi rămas foarte surprinși. Împăratul i-a pus la colț, nepovestindu-le visul, așa că puteau să spună orice le-ar fi trecut prin cap în acel moment. Cu siguranță că acest lucru i-a neliniștit pe acești șarlatani care se considerau înțelepți. Ei trebuiau să-și dovedească valoarea în fața împăratului. Dar nu au reușit.

Pe de altă parte, Daniel nu era in- teresat să-și dovedească valoarea, ci era interesat să proclame valoa- rea lui Dumnezeu în fața împăratului. Prin urmare, L-a lăsat pur și simplu pe Dumnezeu să facă ceea ce Se pricepe El cel mai bine: să aibă grijă de copiii Săi.

Caz în studiu

În al doilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte vise. Duhul îi era tulburat şi i-a pierit somnul. 2 Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descântători şi pe haldeeni ca să-i spună visele. Ei au venit şi s-au înfăţişat înaintea împăratului. 3 Împăratul le-a zis: „Am visat un vis; duhul îmi este tulburat şi aş vrea să ştiu visul acela.” 4 Haldeenii au răspuns împăratului în limba aramaică: „Veşnic să trăieşti, împărate! Spune robilor tăi visul, şi-ţi vom arăta tâlcuirea lui!” 5 Împăratul a luat iarăşi cuvântul şi a zis haldeenilor: „Mi-a scăpat din minte lucrul acela. Dacă nu-mi veţi face cunoscute visul şi tâlcuirea lui, veţi fi făcuţi bucăţi şi casele voastre vor fi prefăcute într-un morman de murdării. 6 Dar, dacă-mi veţi spune visul şi tâlcuirea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplătiri şi mare cinste. De aceea, spuneţi-mi visul şi tălmăcirea lui!” 7 Ei au răspuns a doua oară: „Să spună împăratul robilor săi visul, şi i-l vom tălmăci!” 8 Împăratul a luat iarăşi cuvântul şi a zis: „Văd, cu adevărat, că voiţi să câştigaţi vreme, pentru că vedeţi că lucrul mi-a scăpat din minte. 9 Dacă deci nu-mi veţi spune visul, vă aşteaptă pe toţi aceeaşi soartă, fiindcă vreţi să vă înţelegeţi ca să-mi spuneţi minciuni şi neadevăruri până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul, ca să ştiu dacă sunteţi în stare să mi-l şi tâlcuiţi!”

24 După aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înţelepţii Babilonului; s-a dus şi i-a vorbit aşa: „Nu pierde pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea împăratului şi voi da împăratului tâlcuirea!” 25 Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului şi i-a vorbit aşa: „Am găsit între prinşii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tâlcuirea!” 26 Împăratul a luat cuvântul şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar: „Eşti tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat şi tâlcuirea lui?” 27 Daniel a răspuns înaintea împăratului şi a zis: „Ce cere împăratul este o taină pe care înţelepţii, cititorii în stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împăratului. 28 Dar este în ceruri un Dumnezeu, care descoperă tainele şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe care le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ţi-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri, şi Cel ce descoperă tainele ţi-a făcut cunoscut ce se va întâmpla. 30 Însă, dacă mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înţelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tâlcuirea ei şi să afli ce-ţi doreşte inima să ştii. (Daniel 2:1-9, 24-30)

Fișă de studiu

1. Cum te-ai fi simțit dacă te-ai fi numărat printre înțelepții Babilonului? Ți-ar fi fost frică? Ai fi fost agitat?
2. Ai avut vreodată o conversație cu Dumnezeu, simțind că pur și simplu îți răspunde în mod direct? Cum te-ai simțit?
3. Cât de des ești în situația de a te baza total pe Dumnezeu, așa cum a făcut Daniel? Cum poți ajunge să consideri că ceea ce îți spune Dumnezeu este o sursă de înțelepciune?
4. În ce mod Daniel i-a atribuit meritele și lauda lui Dumnezeu, nu lui însuși?
5. În ce situații I-ai atribuit meritele și laudele lui Dumnezeu, chiar dacă tu ai fost acela care ai făcut bine un lucru?
6. Îl surprindem pe Daniel bazându-se pe înțelepciunea pe care i-a dat-o Dumnezeu. E extraordinar să te gândești la realizările lui Daniel, datorate dependenței lui totale de Dumnezeu! Ne trăim noi viața având aceeași dependență?
   Mă consider o persoană destul de capabilă, așa cum probabil că te consideri și tu. Uneori, cred că sunt atât de capabil, încât nu mai am nevoie de Dumnezeu să-mi îndrume pașii. Cred că toți ne luptăm cu astfel de atitudini. De ce ne vine atât de greu să depindem de Dumnezeu? Daniel nu S-a bazat total pe Dumnezeu doar pentru interpretarea unui vis, ci și pentru descoperirea acestuia.