[duminică, 28 iunie]
Analizează situația creată de Ahab și dorința lui după via lui Nabot. Meditează la următoarele întrebări:
Mi-am dorit vreodată mult un lucru, dar de care am fost dezamăgit după ce l-am primit? Ce îmi spune acest lucru cu privire la materialism? Izabela avea o influență extrem de distructivă în viața lui Ahab. Există și în viața mea cineva care mă conduce spre distrugere? Ce ar vrea Dumnezeu să fac în privința acestor influențe din viața mea?
Caz în studiu
După aceste lucruri, iată ce s-a întâmplat. Nabot, din Izreel, avea o vie la Izreel, lângă casa lui Ahab, împăratul Samariei. 2 Şi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via ta să fac din ea o grădină de verdeţuri, căci este foarte aproape de casa mea. În locul ei îţi voi da o vie mai bună sau, dacă-ţi vine mai bine, îţi voi plăti preţul ei în argint.” 3 Dar Nabot a răspuns lui Ahab: „Să mă ferească Domnul să-ţi dau moştenirea părinţilor mei!” 4 Ahab a intrat în casă trist şi mâniat din pricina cuvintelor pe care i le spusese Nabot din Izreel: „Nu-ţi voi da moştenirea părinţilor mei!” Şi s-a culcat pe pat, şi-a întors faţa şi n-a mâncat nimic. 5 Nevastă-sa, Izabela, a venit la el şi i-a zis: „Pentru ce îţi este tristă inima şi nu mănânci?” 6 El i-a răspuns: „Am vorbit cu Nabot din Izreel şi i-am zis: ‘Dă-mi via ta pe preţ de argint sau, dacă vrei, îţi voi da o altă vie în locul ei’. Dar el a zis: ‘Nu pot să-ţi dau via mea!’ ” 7 Atunci, Izabela, nevasta lui, i-a zis: „Oare nu domneşti tu acum peste Israel? Scoală-te, ia şi mănâncă şi fii cu inima veselă, căci eu îţi voi da via lui Nabot din Izreel!” 17 Atunci, cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel: 18 „Scoală-te şi pogoară-te înaintea lui Ahab, împăratul lui Israel, la Samaria; iată-l, este în via lui Nabot, unde s-a pogorât s-o ia în stăpânire. 19 Să-i spui: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?»’ Şi să-i mai spui: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Chiar în locul unde au lins câinii sângele lui Nabot vor linge câinii şi sângele tău»’.”
30 Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, şi-a uns sprâncenele, şi-a împodobit capul şi se uita pe fereastră. 31 Pe când intra Iehu pe poartă, ea a zis: „Pace, noule Zimri, ucigaşul stăpânului său?” 32 El a ridicat faţa spre fereastră şi a zis: „Cine este pentru mine? Cine?” Şi doi sau trei dregători s-au uitat la el, apropiindu-se de fereastră. 33 El a zis: „Aruncaţi-o jos!” Ei au aruncat-o jos şi i-a ţâşnit sângele pe zid şi pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. 34 Apoi a intrat, a mâncat şi a băut şi a zis: „Duceţi-vă de vedeţi pe blestemata aceea şi îngropaţi-o, căci este fată de împărat.” 35 S-au dus s-o îngroape, dar n-au găsit din ea decât ţeasta capului, picioarele şi palmele mâinilor. (1 Împărați 21:1-7,17-19; 2 Împărați 9:30-35)
Fișă de studiu
- Ce învățăm cu privire la egoism din istoria lui Abab și a lui Nabot?
- Este slujirea cel mai bun antidot pentru egoism? De ce da sau de ce nu?
- Ce lucru legat de Izabela a fost cel mai ofensator la adresa lui Dumnezeu?
- Cum armonizăm această situație, în care Dumnezeu a acționat aspru împotriva Izabelei, cu natura plină de iubire a lui Hristos? De ce crezi că Dumnezeu recurge la dreptate și judecată?
- Pornind de la acest episod, care consideri că a fost lucrul prețuit cel mai mult de Ahab? De Nabot? De Izabela? De Iehu? Ce putem învăța din experiența lor, astfel încât, astăzi, noi să ne putem alege mai
bine valorile?
