Comentarii inspirate (st. 1)

Să înțelegem istoria: Zorobabel și Ezra

Sabat după-amiază, 28 septembrie

Domnul are resurse. Mâna Lui conduce totul. Când a venit vremea să fie reconstruit templul, El a lucrat prin Cirus, ca agent al Său, făcându-i cunoscute profeţiile cu privire la el şi, astfel, împăratul a asigurat eliberarea poporului iudeu. Mai mult, Cirus le-a asigurat cele necesare reconstruirii Templului Domnului. Lucrarea a început sub Cirus, iar urmaşul său a avut grijă să fie continuată. – Comentariile lui Ellen G. White, în CBAZŞ, vol. 4, p. 1175

Mulți sunt puşi la probă la fel ca Avraam. Ei nu aud vocea lui Dumnezeu vorbindu-le în mod direct, din ceruri, ci El îi cheamă prin învățăturile Cuvântului Său și prin evenimentele providenței Sale. Acestora poate că li se cere să părăsească legăturile apropiate și aducătoare de folos, să se despartă de rude și să pornească pe o cale care pare a fi numai o cale a lepădării de sine, a greutăților și sacrificiului. Dumnezeu le-a rânduit o lucrare pe care să o facă, dar o viață lipsită de griji, precum și influența prietenilor și a rudelor i-ar fi împiedicat în dezvoltarea trăsăturilor de caracter esențiale pentru împlinirea ei. El îi cheamă departe de influența și ajutorul omenesc și-i conduce să simtă nevoia de ajutorul Său și de a depinde numai de El, pentru ca El să poată să li Se descopere. Cine este oare gata ca, la chemarea Providenței, să renunțe la planurile la care ținea mult și să se despartă de legăturile familiale? Cine este gata să accepte noi răspunderi și să pășească în câmpuri de activitate necunoscute, aducând la îndeplinire lucrarea lui Dumnezeu cu hotărâre și o inimă binevoitoare, socotind – de dragul lui Hristos – pagubele ca un câștig? – Patriarhi şi profeţi, pp. 126–127

Este important să credem în Cuvântul lui Dumnezeu și să lucrăm prompt, în armonie cu el, în timp ce îngerii Lui așteaptă să ne ajute. Îngerii răi sunt gata să ne pună piedici la orice pas de înaintare. Și, atunci când providența lui Dumnezeu le cere copiilor Săi să meargă înainte, când El este gata să facă lucruri mari pentru ei, Satana îi ispitește ca, prin ezitare și amânare, să-L supere pe Dumnezeu; el caută să aducă un duh de ceartă și să trezească nemulțumiri sau necredință și, în felul acesta, să-i lipsească de binecuvântările pe care Dumnezeu ar dori să li le dea. Servii lui Dumnezeu să fie pregătiți de acțiune, gata oricând să meargă înainte, de îndată ce providența divină deschide calea. Orice zăbavă din partea lor îi dă lui Satana timp să le pregătească înfrângerea. – Patriarhi şi profeţi, p. 423

În experiența tuturor vin vremuri de descurajare cruntă și dezamăgire amară – zile când amărăciunea le este partea și le e greu să creadă că Dumnezeu mai este binefăcătorul cel iubitor al copiilor Lui de pe pământ, zile când necazurile hărțuiesc sufletul până acolo încât moartea pare mai de dorit decât viața. În asemenea împrejurări, mulți își pierd încrederea în Dumnezeu și sunt duși în robia îndoielii, în sclavia necredinței. În acele situații, dacă am putea să vedem cu ochii spirituali semnificația providențelor lui Dumnezeu, am vedea îngerii căutând să ne salveze de noi înșine, luptând să așeze picioarele noastre pe o temelie mai tare decât dealurile veșnice. Atunci, o credință nouă, o viață nouă ar curge în ființa noastră. – Profeţi şi regi, p. 162

Duminică, 29 septembrie: Întoarcerea primului grup de exilaţi

Deseori, Daniel și tovarășii lui studiaseră aceste prorocii și altele asemănătoare, care subliniau planul lui Dumnezeu pentru poporul Său. Iar acum, când desfășurarea rapidă a evenimentelor dădea mărturie despre mâna cea puternică a lui Dumnezeu la lucru printre popoare, Daniel a dat o atenție deosebită făgăduințelor făcute lui Israel. Credința lui în Cuvântul profetic l-a condus să intre în experiențele prevestite de scriitorii sacri. „De îndată ce vor trece șaptezeci de ani ai Babilonului”, spusese Domnul, „Îmi voi aduce aminte de voi și voi împlini față de voi făgăduința Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta…” – Profeţi şi regi, p. 553

Cirus, împăratul Persiei, a făcut o proclamație pentru toată împărăția lui și a pus să fie scrisă, spunând: „Așa vorbește Cirus, împăratul perșilor: «Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate împărățiile pământului și mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim, în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el și să se suie la Ierusalim, în Iuda, și să zidească acolo Casa Domnului, Dumnezeului lui Israel!»” Darius a dat o a doua poruncă pentru construirea Casei Domnului, iar aceasta este raportată în capitolul 6 din Ezra.

Domnul, Dumnezeul lui Israel, a încredințat bunurile Sale în mâinile celor necredincioși, dar ele sunt rânduite să fie folosite în favoarea lucrării care trebuie să fie făcută pentru lumea căzută. Oamenii prin care vin aceste daruri pot deschide căi largi pentru înaintarea adevărului. Poate că ei nu au nicio simpatie pentru lucrare, nici credință în Hristos și nici nu trăiesc cuvintele lui Dumnezeu, dar darurile lor nu trebuie să fie refuzate din acest motiv. – Mărturii pentru pastori şi slujitorii Evangheliei, pp. 202–203

În vestirea adevărurilor Evangheliei veșnice oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui popor, biserica lui Dumnezeu de pe pământ, de astăzi, împlinește o veche prorocie: „Israel va înflori și va odrăsli și va umple lumea cu roadele lui” (Isaia 27:6). Urmașii lui Isus, în colaborare cu ființele cerești, ocupă cu repeziciune locurile pustii de pe pământ și, ca rezultat al ostenelilor lor, se dezvoltă o recoltă bogată de suflete prețioase. Astăzi, ca niciodată mai înainte, răspândirea adevărului biblic cu ajutorul unei biserici consacrate le aduce fiilor oamenilor binefacerile prefigurate cu secole înainte de făgăduința făcută lui Avraam și întregului Israel – bisericii lui Dumnezeu de pe pământ din toate veacurile – „te voi binecuvânta… și vei fi o binecuvântare” (Geneza 12:2). – Profeţi şi regi, p. 703

Momentul cel mai potrivit pentru a ne exercita credința este atunci când ne simțim lipsiți de Duhul Sfânt. Când norii groși, de întuneric, par să se strângă deasupra minții, atunci este momentul să lăsăm credința vie să străpungă negura și să risipească norii. Adevărata credință se întemeiază pe făgăduințele cuprinse în Cuvântul lui Dumnezeu și numai aceia care se supun acelui Cuvânt pot pretinde făgăduințele lui glorioase. „Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea și vi se va da” (Ioan 15:7). – Scrieri timpurii (Experienţe şi viziuni), pp. 72–73

Luni, 30 septembrie: Recapitulare: împărați și evenimente

Aceasta a fost o vreme plină de ocazii minunate pentru iudei. Cei mai înalți slujitori ai Cerului lucrau asupra inimilor împăraților și toate acestea pentru ca poporul lui Dumnezeu să lucreze neobosit pentru a aduce la îndeplinire decretul lui Cirus. Iudeii n-ar fi trebuit să cruțe niciun efort pentru a restatornici templul și slujbele lui și nici pentru a se restabili în căminele lor din Iudeea. Dar, în ziua puterii lui Dumnezeu, mulți s-au dovedit lipsiți de bunăvoință. Împotrivirea vrăjmașilor lor era puternică și hotărâtă și, treptat, clăditorii și-au pierdut curajul. …

În timpul domniei lui Cambises, lucrarea la templu a înaintat încet, iar în timpul domniei falsului Smerdis (numit în Ezra 4:7 Artaxerxes), samaritenii l-au amăgit pe acest impostor fără scrupule să dea un decret prin care li se interzicea iudeilor să-și reclădească templul și cetatea.
Timp de un an, templul a fost neglijat și aproape uitat. Oamenii locuiau în casele lor și luptau să realizeze o prosperitate vremelnică, dar situația lor era de plâns. …
Aceasta era situaţia în timpul primei părți a domniei lui Darius Histaspe. Atât din punct de vedere spiritual, cât și material, israeliții erau într-o stare de plâns. Atât de mult murmuraseră și se îndoiseră, atâta timp aleseseră să pună interesele lor pe primul loc, privind cu indiferență Templul Domnului în ruine, încât mulți au pierdut din vedere planul urmărit de Dumnezeu prin restabilirea lor în Iudeea și ziceau: „N-a venit încă vremea pentru zidirea din nou a Casei Domnului!” (Hagai 1:2). – Profeţi şi regi, pp. 572–573

Pentru că nu-i pot dezlega toate misterele, cei sceptici și necredincioşi reneagă Cuvântul lui Dumnezeu, iar cei care îşi mărturisesc credința în Biblie nu sunt scutiți de această primejdie. Apostolul spune: „Luați seama dar, fraților, ca niciunul dintre voi să nu aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu“ (Evrei 3:12). Este bine să studiem cu seriozitate învățăturile Bibliei și să cercetăm „lucrurile adânci ale lui Dumnezeu” (1 Corinteni 2:10), dar să ne limităm la ceea ce a fost descoperit în Scripturi, deoarece „lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru”, iar „lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale copiilor noștri, pe vecie” (Deuteronomul 29:29). Va trebui, de asemenea, să luăm în considerare faptul că lucrarea lui Satana este aceea de a perverti puterea de înțelegere a minții umane. Un soi de mândrie este amestecată cu studiul Bibliei, astfel încât oamenii se simt nesatisfăcuți și neîmpliniți dacă nu reușesc să explice fiecare pasaj al Bibliei. Este prea umilitor pentru ei să recunoască faptul că nu pot înțelege cuvintele inspirate și nu sunt dispuși să aștepte cu răbdare până când Dumnezeu va considera că este momentul potrivit să le descopere adevărul. – Calea către Hristos, p. 108

Cuvintele şi Legea lui Dumnezeu, scrise în suflet şi demonstrate într-o viaţă consacrată, sfântă, au o puternică influenţă de a convinge lumea. … Legea lui Dumnezeu va aduce mintea şi voinţa la supunere faţă de Hristos şi ascultare. – Mărturii, vol. 3, p. 201

Marți, 1 octombrie: A doua ocazie de întoarcere

La aproximativ șaptezeci de ani după întoarcerea primei grupe de robi sub conducerea lui Zorobabel și Iosua, a ajuns pe tronul Medo-Persiei Artaxerxes Longimanus. Numele acestui împărat este strâns legat de istoria sfântă printr-o serie de providențe remarcabile. În timpul domniei lui au trăit și au lucrat Ezra și Neemia. El este acela care, în anul 457 î.Hr., a dat al treilea și ultimul decret pentru rezidirea Ierusalimului. Domnia lui a fost martoră la întoarcerea în ţară a unei grupări de iudei sub conducerea lui Ezra, la terminarea zidurilor Ierusalimului de către Neemia și tovarășii lui, la reorganizarea slujbelor de la templu și la marile reforme religioase instituite de Ezra și Neemia. În timpul acestei domnii lungi, el a manifestat deseori înțelegere față de poporul lui Dumnezeu și a recunoscut în Ezra și Neemia, prietenii lui iudei preaiubiți și demni de încredere, bărbați rânduiți de Dumnezeu, ridicați pentru o lucrare deosebită.
Experiența lui Ezra, atunci când trăia printre iudeii rămași în Babilon, a fost atât de neobișnuită, încât a atras atenția binevoitoare a împăratului Artaxerxes, cu care a vorbit în mod deschis despre puterea Dumnezeului cerului și despre planul divin de restatornicire a iudeilor la Ierusalim. …
… Pe măsură ce învăţa mai mult și tot mai mult despre procedeele lui Dumnezeu cu copiii Săi și înţelegea sfințenia Legii date pe Sinai, inima lui Ezra era mișcată. A experimentat o pocăință nouă și totală și s-a hotărât să cunoască temeinic rapoartele istoriei sfinte, ca să poată folosi această cunoștință pentru a aduce lumină și binecuvântare poporului său. Ezra s-a străduit să-și intensifice pregătirea inimii pentru lucrarea care credea că era înaintea lui. L-a căutat pe Dumnezeu cu sinceritate, ca să poată fi un învățător înțelept în Israel. Pe măsură ce învăța să-și supună mintea și voința controlului divin, erau aduse în viața sa principiile sfințirii adevărate, care, în anii următori, au avut o influență modelatoare nu numai asupra tineretului care căuta îndrumare, ci și asupra tuturor celorlalți care au venit în contact cu el. – Profeţi şi regi, pp. 607–608

Hristos ar fi dorit ca fiecare să aibă din belşug harul cerului. El doreşte ca bucuria Lui să poată fi în tine şi bucuria ta să fie deplină. Fiecare suflet trebuie să se disciplineze, aducând o slujire plină de credincioşie atât în afara adunării, cât şi în adunare. Tu stai înaintea îngerilor cereşti, care te văd aşa cum eşti şi oricare ucenic credincios poate fi, dacă doreşte, aşa cum a fost Ezra înaintea împăratului. Mâna lui Dumnezeu este, spre binele lor, peste toţi cei care-L caută, dar puterea şi mânia Lui sunt peste toţi cei ce-L părăsesc şi se încred în ajutorul şi prietenia lumii, mergând la Dumnezeul Ecronului să-l întrebe şi nu iau în seamă sfaturile Dumnezeului celui viu.
Copiii lui Dumnezeu vor şti cine este ajutorul lor. EI vor şti în cine se pot încrede pe deplin şi, cu ajutorul lui Hristos, ei pot să aibă o încredere sfântă, dar fără încumetare. – Astăzi cu Dumnezeu, p. 354 (11 decembrie)

Miercuri, 2 octombrie: Porunca lui Artaxerxes

Prin îngăduința dată israeliților să se întoarcă, Artaxerxes a făcut aranjamente pentru restabilirea celor ce făceau parte din preoțime la vechile ritualuri și privilegii. … El a mai rânduit numirea de funcționari civili, care să conducă poporul cu dreptate, în armonie cu legile codului iudaic. …
În felul acesta, „mâna bună a Dumnezeului său fiind peste el”, Ezra l-a convins pe împărat să ia măsuri îndestulătoare pentru întoarcerea întregului popor al lui Israel, precum și a preoților și leviților din Imperiul Medo-Persan, care au vrut să plece cu Ezra la Ierusalim (vers. 9,13). Astfel, li s-a dat din nou ocazia copiilor diasporei să se întoarcă în țara de stăpânirea căreia erau legate făgăduințele făcute casei lui Israel. Acest decret le-a adus o bucurie mare acelora care se uniseră cu Ezra în studierea planurilor lui Dumnezeu cu privire la poporul Său. „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul părinților noștri”, a declarat Ezra, „care a pregătit inima împăratului ca să slăvească astfel Casa Domnului la Ierusalim și a îndreptat asupra mea bunăvoința împăratului, a sfetnicilor săi și a tuturor căpeteniilor puternice ale lui” (vers. 27,28). – Profeţi şi regi, pp. 611–612

Domnul Hristos este prietenul nostru; cerul întreg este preocupat de bunul nostru mers. N-ar trebui să îngăduim ca problemele şi îngrijorările vieţii de fiecare zi să ne tulbure sufletul şi să ne întunece faţa. Dacă procedăm astfel, atunci întotdeauna vom avea ceva care să ne tulbure şi să ne necăjească. …
Poate că ajungi să ai mari greutăţi în activitatea ta profesională; perspectivele tale pot deveni din ce în ce mai întunecate şi poate că eşti ameninţat de pierderi mari, dar nu trebuie să te descurajezi; aşază grijile tale asupra lui Dumnezeu şi continuă să rămâi calm şi voios. …
Nu este voia lui Dumnezeu ca poporul Său să fie doborât de grijile vieţii. Domnul nu ne amăgeşte. El nu ne spune: „Nu vă temeţi, căci pe calea vieţii voastre nu sunt primejdii.” El ştie că sunt încercări şi pericole şi Se poartă cu noi într-o manieră sinceră şi deschisă. El nu plănuieşte să-i scoată acum pe copiii Săi din lumea păcatului şi a răului, ci îi îndrumă spre un loc sigur de scăpare. Rugăciunea Domnului pentru ucenicii Săi era: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău.” „În lume”, spunea Mântuitorul, „veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 17:15; 16:33). – Calea către Hristos, pp. 122–123

Dumnezeu vrea să facă lucruri mari pentru aceia care se încred în El. Poporul Lui nu are mai multă putere din cauză că se încrede prea mult în propria înțelepciune și nu-I dă prilej Domnului să-Şi desfășoare puterea în favoarea lui. Dumnezeu îi va ajuta în orice nevoie pe copiii Săi credincioși, dacă ei își vor pune deplina încredere în El și-L vor asculta cu credincioșie. – Patriarhi şi profeţi, p. 493

Joi, 3 octombrie: Importanța educației

Arătând calea spre mântuire, Biblia este ghidul nostru pentru o viaţă mai bună, mai înaltă. …
… Ea este factorul educaţional esenţial pentru viaţa de acum şi pentru cea viitoare. Dar nimeni să nu considere că aceasta îl scuteşte de studierea ştiinţelor sau că înseamnă un standard scăzut al educaţiei. Cunoaşterea lui Dumnezeu este înaltă cât cerul şi cuprinzătoare cât universul. Nu există nimic altceva care să înnobileze şi să dea vigoare aşa ca studiul marilor teme care privesc viaţa noastră veşnică. Tinerii să caute să înţeleagă aceste mari adevăruri descoperite de Dumnezeu şi minţile lor se vor dezvolta şi vor deveni mai puternice prin efortul făcut. Aceasta îi va oferi elevului care este un împlinitor al Cuvântului un orizont mai larg de gândire şi îi va asigura o cunoaştere de o bogăţie nepieritoare.
Numai în Cuvântul lui Dumnezeu găsim un raport autentic al creaţiunii. … Numai în Cuvânt putem găsi istoria neamului omenesc, neîntinată de prejudecata sau mândria oamenilor. … Aici Îl vedem pe Acela care este Maiestatea cerului cum S-a smerit ca să fie Înlocuitorul şi Garantul nostru, cum S-a luptat singur cu puterile întunericului şi a câştigat biruinţa pentru noi. O contemplare plină de reverenţă a unor astfel de teme nu se poate să nu înmoaie inima, să o purifice şi să o înnobileze şi, în acelaşi timp, să-i ofere minţii putere nouă şi vigoare. – My Life Today, p. 107

Este nevoie să înlăturăm din lucrarea noastră de educație literatura care duce în rătăcire, pângărită, astfel încât ideile care sunt semințe ale răului să nu poată fi primite și păstrate drept adevăr. Nimeni să nu creadă că studiul acelor cărți care conduc la primirea de idei false înseamnă educație de valoare. Acele idei care, obținând acces în minte, îi despart pe tineri de Izvorul întregii înțelepciuni, al eficienței și al întregii puteri, îi expun ispitelor lui Satana. O educație curată pentru tinerii din școlile noastre, neamestecată cu filozofie păgână, este o necesitate. – Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, pp. 389–390

Domnul Hristos dorește să obținem o educație intelectuală cât mai bună, cu scopul de a le împărtăși altora cunoștințele noastre. Nimeni nu poate ști unde sau cum poate fi chemat să lucreze sau să vorbească pentru Dumnezeu. Numai Tatăl nostru ceresc știe ce poate face El din oameni. În fața noastră există posibilități pe care credința noastră slabă nu le discerne. Mintea noastră ar trebui să fie educată în așa fel încât, dacă va fi necesar, să putem prezenta adevărurile Cuvântului Său în prezența celor mai înalte autorități de pe pământ, într-un mod în care Numele Său să fie slăvit. Nu trebuie să lăsăm să ne scape nici măcar o ocazie de a ne instrui din punct de vedere intelectual, în vederea îndeplinirii lucrării lui Dumnezeu.
Tinerii care au nevoie de o educație intelectuală să înceapă să învețe cu hotărârea de a o dobândi. Nu așteptați o ocazie favorabilă, creați-o voi înșivă! Folosiți orice prilej care se ivește. Fiți economi. … Căutați să folosiți orice avantaj care se află la îndemâna voastră pentru dezvoltarea intelectului. Studiul cărților trebuie combinat cu o muncă folositoare. Printr-o străduință conștiincioasă, prin veghere și rugăciune, puteți să obțineți acea înțelepciune care vine de sus. Aceasta vă va conferi o educație cuprinzătoare și echilibrată. – Parabolele Domnului Hristos, pp. 333–334

Vineri, 4 octombrie

Pentru studiu suplimentar: Profeţi şi regi, cap. „Ezra, preot şi cărturar”.
 
Urmărește devoționalul video, Biblia audio, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse