Obiective

La nivelul cunoştinţelor: Membrii grupei să (re)descopere contribuţia doctrinelor adventiste principale la identitatea adventistă şi la unitatea în Hristos.

La nivelul sentimentelor: Să aprecieze caracterul unificator al adevărului biblic.

La nivel practic: Prin lucrarea Duhului Sfânt, să interiorizeze adevărul pentru a-l aplica în viaţa cotidiană.

SCHIŢA STUDIULUI

I. Cunoştinţe: Identitate, adevăr, unitate

A. Ce contribuţie au aspectele esenţiale ale Evangheliei la conceptul de unitate a bisericii?

B. Care sunt convingerile adventiste fundamentale? Ce te-a determinat să le accepţi?

C. Cum ar putea ele să conducă la unirea bisericii?

II. Sentimente: Avantajele unui mesaj comun

A. De ce crezi că Dumnezeu ne-a lăsat în Scriptură informaţii şi despre alte subiecte, nu doar despre persoana Sa?

B. Ce simți ca urmare a faptului că aparții unei biserici a cărei învățătură este conformă cu Biblia?

III. Practic: Interiorizarea adevărului

A. De ce este esenţial să interiorizăm adevărul?

B. Cum să-l interiorizăm, să-l „strângem în inimă” ca să-l trăim practic?

C. Există nişte paşi de urmat în acest sens?

Rezumat: Creştinii adventişti de ziua a şaptea recunosc că moartea şi învierea Domnului Hristos sunt vitale pentru mântuire şi pentru unitatea bisericii. De asemenea, ei consideră că Dumnezeu ne-a lăsat în Scriptură informaţii esenţiale pentru relaţia cu El şi relaţiile cu semenii. Doctrinele acestea ne definesc identitatea şi misiunea.

PAŞII ÎNVĂŢĂRII

1. MOTIVARE
Pasajul central: Faptele 4:10-12

Ideea de bază: Convingerile creştine nu sunt nişte afirmaţii arbitrare faţă de care ni se cere consimţământul. Ele sunt nişte principii de viaţă care influenţează relaţia creştinului cu Dumnezeu şi cu semeni. Convingerile pe care le avem influenţează unitatea noastră în credinţă.

Discuţie introductivă. La multe evenimente sportive, spectatorii creează nişte efecte imposibil de realizat de o singură persoană. De exemplu, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Vancouver, 2010, a fost aprinsă o lumină în mijlocul stadionului şi apoi, treptat, tot mai multe lumini către margine. Spectatorii au fost instruiţi ca, atunci când luminile ajungeau la marginea terenului, să-şi aprindă lanternele câte un rând odată, creând efectul unui cerc crescând de lumină. La alte evenimente, spectatorii primesc o bucată pătrată de carton de diferite culori şi sunt instruiţi ca, la un moment stabilit, să le ţină ridicate deasupra capului. Împreună, pătratele formează un mesaj sau un simbol pe care îl pot vedea milioane de telespectatori de pe întreaga planetă.
Spectatorii colaborează şi reuşesc astfel să facă un lucru imposibil de realizat de către un singur individ. Dumnezeu ne-a chemat să conlucrăm pentru a-i transmite lumii vestea bună într-un mod mai impresionant decât ar putea s-o transmită fiecare, individual. Când ne unim în adevărul pe care îl găsim în Isus şi când ne concentrăm atenţia asupra misiunii bisericii, lăsăm asupra oamenilor o amintire de neuitat despre puterea Evangheliei de a transforma inima.

De discutat: Ai colaborat vreodată cu alte persoane la o activitate pe care singur nu ai fi putut să o realizezi? Despre ce activitate a fost vorba? Cum te-ai simţit cu acea ocazie? Ce atitudini au fost necesare pentru a avea succes?

2. APROFUNDAREA STUDIULUI

Comentariu biblic

I. Unitatea şi Evanghelia
(Revezi împreună cu grupa Faptele 4:8-12.)

Doctrinele esenţiale ale creştinismului sunt cele legate de Isus. Întruparea, viaţa, moartea, învierea şi lucrarea Sa în sanctuarul ceresc demonstrează că Dumnezeu vrea să păstreze legătura cu lumea pe care a creat-o. Isus a împăcat lumea cu El şi a făcut posibilă această legătură prin moartea Sa pe cruce, cu scopul de a îndepărta consecinţele deciziilor păcătoase ale omenirii. Însă rezultatele morţii Sale nu se limitează la împăcarea noastră cu Dumnezeu. Când devenim una cu Hristos prin botez, devenim una şi cu ceilalţi credincioşi. De aceea declară Pavel că moartea lui Isus a înlăturat barierele dintre oameni (Efeseni 2:14). Când ne împăcăm cu Dumnezeu, suntem chemaţi să ne împăcăm şi unul cu altul. Unitatea bisericii este posibilă doar datorită jertfei lui Isus.

De discutat: Cum poate înlătura jertfa lui Isus barierele dintre oameni? Ce impact are relaţia cu El asupra relaţiei cu ceilalţi membri ai bisericii?

II. Unitate şi adevăr
(Revezi împreună cu grupa Matei 25:1-13.)

Prin Scriptură, Domnul îndeamnă biserica să fie unită şi, în acelaşi timp, să rămână neclintită lângă adevăr. Lucrul acesta ridică o dilemă. Adevărul este, prin natura lui, exclusiv. Ascultarea de adevăr presupune respingerea erorii şi este asociată cu ideea de puritate. Adevărul poate da impresia, prin urmare, că este selectiv şi exclusiv. Dar unitatea este, prin natura ei, inclusivă. De aceea, discuţiile despre unitate pun accent de regulă pe unitate în detrimentul adevărului sau pun accent pe adevăr în detrimentul unităţii. Cum să rezolvăm această tensiune şi să păstrăm atât adevărul, cât şi unitatea? O parte a soluţiei poate fi găsită în afirmaţiile Bibliei despre adevăr.
Noul Testament oferă informaţii valoroase despre natura şi despre rolul adevărului. El declară că adevărul este Isus (Ioan 8:32,36; 14:6), dar şi Cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 17:17), Legea (Romani 2:20), Evanghelia (Efeseni 1:13), învăţătura apostolilor (2 Tesaloniceni 2:13-15) şi învăţătura sănătoasă (2 Timotei 4:2-4). Însă adevărul nu este o sumă de idei la care aderăm doar din punct de vedere intelectual. El trebuie interiorizat şi trebuie să conducă la schimbarea comportamentului. Degeaba ştiu că Isus vine curând dacă gândul acesta nu-mi schimbă viaţa şi nu mă determină să mă pregătesc pentru acest eveniment. La fel, cum declară Ioan, dacă nu-i iubim pe semenii noştri, însemnă că nu cunoaştem adevărul (1 Ioan 2; 3). Dacă rămâne în plan exterior şi intelectual, adevărul va intra permanent în contradicție cu unitatea. Însă, atunci când pătrunde în suflet, cu ajutorul Duhului Sfânt, ne influenţează relaţia cu Dumnezeu şi relaţia cu aproapele şi facilitează drumul bisericii către unitate.

De discutat: Cum ilustrează pilda celor zece fecioare nevoia de a interioriza adevărul? De ce este mai simplu să-l menţinem în planul exterior? Ce schimbări aduc doctrinele studiate săptămâna aceasta în relaţia ta cu Dumnezeu şi în relaţia cu ceilalţi?

III. Unitatea şi doctrinele adventiste
(Revezi împreună cu grupa Exodul 20:8-11 şi 1 Corinteni 15:51-54.)

Adevărul influenţează unitatea bisericii prin transformarea lăuntrică a credincioșilor şi prin generarea unei identităţi şi a unei mărturii comune. Noi ne derivăm identitatea de adventişti de ziua a şaptea în primul rând din Hristos şi din lucrarea Sa pentru noi, dar şi din convingerile noastre esenţiale. Aceste convingeri au fost formulate de pionierii bisericii noastre după ce au descoperit adevărurile în Scriptură, sub călăuzirea Duhului Sfânt. Ele au potenţialul de a ne uni în concepţia despre Dumnezeu şi despre fiinţa umană. De exemplu, când recunoaştem Sabatul zilei a şaptea, suntem uniţi în recunoaşterea faptului că Dumnezeu are control asupra universului şi asupra timpului. Ne aducem aminte că noi suntem fiinţe create, dependente de El. Practic, recunoaşterea şi reamintirea faptului că mântuirea nu este lucrarea noastră, ci a lui Hristos, înțelegerea slujirii Domnului Hristos în sanctuarul ceresc, recunoaşterea faptului că avem permanent nevoie de îndurarea şi harul lui Dumnezeu şi încrederea de a veni înaintea Sa; înţelegerea despre starea omului și a faptului că suntem fiinţe limitate şi că depindem de Dumnezeu pentru fiecare respiraţie; înţelegerea despre înviere şi despre revenirea lui Isus și speranţa că vom trăi veşnic împreună cu Dumnezeul nostru iubitor şi îndurător – toate doctrinele acestea împreună contribuie la identitatea noastră de adventişti de ziua a şaptea şi ne reamintesc că suntem oameni păcătoşi şi că avem nevoie de Hristos.

De discutat: De ce este importantă identitatea comună? Ce impact are ea asupra misiunii bisericii? Cum ne împiedică identitatea dată de aceste doctrine să fim aroganţi sau exclusivişti? În ce alte aspecte ne unesc doctrinele studiate săptămâna aceasta în concepţia noastră despre Dumnezeu şi despre noi înşine?

3. APLICAŢIA

Întrebări

1. Dacă sursa unităţii noastre o constituie faptul că Isus ne atrage pe toți la Sine, care este rolul convingerilor noastre în menținerea unității?

2. Dacă suntem uniţi în jurul lui Hristos, cum ar trebui să îi tratăm pe cei care au alte concepţii teologice?

3. Ce influență are asupra concepției noastre despre adevăr şi unitate faptul că Isus este Adevărul?

4. Ce înseamnă să trăim adevărul, aşa cum este el în Isus? Ce impact are el asupra unităţii?

5. Ce doctrină a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea te-a ajutat să fii unit cu ceilalţi credincioşi? În ce fel te-a ajutat?

4. ACTIVITATE

Mulţi credincioşi se gândesc la doctrine doar când studiază în vederea botezului sau când participă la o evanghelizare. Ajută-i pe participanţi să înţeleagă de ce este important să acordăm mai multă atenţie doctrinelor, meditând la adevărul pe care l-am găsit în Isus şi îndeplinindu-ne misiunea de a le da mărturie oamenilor şi prin unitatea noastră.

SUGESTII

Pregăteşte lista cu cele 28 de puncte fundamentale de credinţă şi adu-o la grupă. Faceţi împreună un plan de a studia fiecare doctrină cu mare atenţie, pentru a vedea ce vă descoperă ea despre Dumnezeu, cum puteţi să o puneţi în practică şi cum contribuie ea la unitatea bisericii.


Părerea mea