Vești misionare – 10 noiembrie 2018
Contrabandă cu cărţi
Autor Vladimir Borisov
Am participat la o întâlnire cu pastorii într-o ţară străină şi prietenii mei mi-au dat o cutie cu cărţi religioase ca să o duc în ţara mea natală. Îmi doream să ajut, însă în ţara mea sunt legi care controlează strict distribuirea de literatură religioasă.
— Iau cutia doar dacă şoferul autobuzului îşi asumă responsabilitatea pentru ea, le-am spus prietenilor.
Şoferii de autobuz acceptă bagaje în plus în schimbul banilor. Şoferul autobuzului cu care urma să călătoresc înapoi a acceptat să mă ajute în schimbul a o sută de dolari. Pe drumul înapoi, am călătorit împreună cu un prieten.
Am ajuns la graniţă pe timp de noapte. Şoferul a venit la mine şi m-a întrebat ce aveam în cutie, ca să ştie ce să le spună grănicerilor.
Când i-am spus că aveam cărţi creştine, a scos hârtia de o sută de dolari din buzunar şi mi-a dat-o înapoi, zicând:
— Mai uşor trec graniţa cu cocaină decât cu cărţi creştine!
Mă aflam într-o situaţie critică. Am îngenuncheat împreună cu prietenul meu lângă autobuz şi am mutat cărţile în bagajele noastre.
Apoi ne-am rugat în gând în timp ce aşteptam la coada formată la vamă. Persoana din faţă şi-a pus bagajele pe bandă şi a trecut. Apoi am urmat noi. Grănicerul a apăsat pe buton ca să acţioneze banda, dar banda părea blocată. A apăsat din nou pe buton, dar nimic. S-a enervat şi a început să înjure.
A ridicat privirea spre noi şi ne-a spus, făcându-ne gesturi cu mâna ca să ridicăm bagajele mai repede:
— Hai, treceţi!
În câteva minute, am ajuns deja la al doilea post de intrare în ţară. Am pus bagajele pe bandă şi gardianul a apăsat pe buton şi aceeaşi problemă: banda s-a blocat. A început să înjure şi, în final, s-a întors către noi şi ne-a spus:
— Hai, treceţi!
Abia după ce am trecut graniţa, am îndrăznit să întoarcem privirea înapoi. Grănicerul oprise persoana care se afla în spatele nostru şi îi inspecta bagajul manual. I-am mulţumit lui Dumnezeu şi ne-am urcat fericiţi în autobuz.
În Sabat, o membră a bisericii a povestit o experienţă uimitoare. Într-o noapte, o voce a trezit-o din somn şi i-a spus:
— Roagă-te pentru pastorul tău!
Sora nu ştia că eu eram plecat şi credea că eram acasă.
Glasul a repetat cererea a doua oară:
— Roagă-te pentru pastorul tău!
Femeia a îngenuncheat şi s-a rugat o oră.
Am întrebat-o la ce oră a avut această experienţă şi mi-am dat seama că era exact ora la care am trecut graniţa!
Nu pot dezvălui din ce ţară sunt, dar vă rog mult, rugaţi-vă pentru lucrarea lui Dumnezeu. Vă mulţumesc pentru darurile voastre pentru misiune care ajută la răspândirea veştii bune a mântuirii în toată lumea!
