Vești misionare – 11 august 2018
Un coşmar repetat
Autor: Andrew McChesney, Adventist Mission
Helen Yen, o pensionară din Taipei, capitala Taiwanului, a avut un vis care a speriat-o: se făcea că se ducea până într-un loc, dar că apoi nu ştia să se mai întoarcă acasă. Noaptea era un chin pentru ea.
Ziua însă nu avea probleme. Era ocupată cu soţul ei, cu copiii ei mari şi cu nepoţica. A început apoi să participe la cursurile gratuite despre menopauză organizate de Spitalul Adventist.
Acolo a aflat că Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Sung Shan din apropiere căuta voluntari pentru un nou program socioeducativ. Planul era să ofere marţea cursuri despre boala Alzheimer, o problemă majoră în comunitatea locală, iar miercurea şi joia cursuri de gătit şi studii biblice.
„Mi-a plăcut dintotdeauna să lucrez ca voluntar”, ne-a povestit ea în cadrul unui interviu pe care l-a acordat la biserică. „Atunci am auzit prima oară de adventişti. Imediat ce am venit la biserică, pastorul m-a solicitat să ajut la bucătărie.”
Helen era la biserică încă de la ora şase dimineaţa. Marţea pregătea pâinea care urma să le fie vândută participanţilor la cursurile despre boala Alzheimer, dar şi celor o sută optzeci de membri ai bisericii. Sumele strânse sunt destinate misiunii desfăşurate de Conferinţa Bisericii Adventiste din Taiwan.
Helen ne-a povestit că activitatea de voluntariat i-a adus o nouă satisfacţie şi multă bucurie. A început să frecventeze biserica zilnic şi, în scurt timp, s-a înscris la studiile biblice ţinute de soţia pastorului, Brenda Huang, coordonatoarea programului.
„Am simţit în inima mea ceva ciudat”, ne-a mărturisit Helen. „Nu puteam să trăiesc mai departe cum trăisem până să descopăr aceste noi informaţii.”
A început să se închine în Biserica Adventistă în fiecare Sabat. Iar cât a lucrat alături de ceilalţi douăzeci de voluntari, a mai făcut şi alte schimbări.
„ Viaţa mea s-a transformat complet”, ne-a spus ea. „Înainte mă consideram extrem de binecuvântată pentru că am un soţ, copii şi o nepoţică. Mi-am dat seama însă că viaţa înseamnă mai mult de-atât. L-am cunoscut pe Dumnezeu şi am avut dorinţa să le vorbesc tuturor despre El!”
Acum, la doi ani după ce s-a alăturat echipei de voluntari, se pregăteşte să intre în biserică prin botez.
„Ea este primul nostru rod”, a declarat pastorul bisericii, Raymond Ko. „În total, trei sute de vizitatori au participat la serviciile divine ale bisericii ca urmare a acestui program socioeducativ”, ne-a informat el.
Helen a avut timp de un an visul acela în care nu reuşea să se mai întoarcă acasă.
„Din momentul în care am venit la biserica aceasta, n-am mai avut acel vis, ne-a spus ea. Am înţeles că adevărul adventist este calea către casă – către cer.”
Darurile pentru misiune pe care le aduceţi în cadrul Şcolii de Sabat susţin programele socioeducative precum cel care a condus-o pe Helen Yen la botez.
