[duminică] Lumina lumii
Odinioară erați întuneric, dar acum sunteți lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii ai luminii. (Efeseni 5:8)
Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Săi: „Voi sunteți lumina lumii.” Așa cum soarele se ivește pe cer pentru a umple lumea de strălucire, la fel urmașii lui Isus trebuie să răspândească lumina adevărului asupra acelora care bâjbâie în întunericul păcatului și superstițiilor. Însă urmașii lui Hristos nu au o lumină a lor înșiși. Lumina cerului este cea care cade asupra lor, și ei trebuie să reflecte această lumină asupra lumii.
Lumina vieții este oferită fără plată tuturor. Oricine dorește poate fi călăuzit spre razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii. Domnul Hristos este marele remediu pentru păcat. Nimeni nu poate da vina pe circumstanțe, pe educație sau pe temperament pentru că trăiește în răzvrătire împotriva lui Dumnezeu. Păcătoșii sunt astfel pentru că ei aleg să fie astfel. Mântuitorul a spus: „Și judecata stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.”
Când sunt prezentate cerințele lui Dumnezeu, cei care iubesc păcatul își dau pe față adevăratul lor caracter prin satisfacția cu care privesc la greșelile celor ce susțin că sunt creștini. Ei sunt stăpâniți de același spirit ca și stăpânul lor, Satana, despre care Biblia spune că este „pârâșul fraților”. Atunci când este lansat un zvon rău, cât de repede este acesta exagerat și trecut din gură în gură! Cât de mulți se vor înfrupta din el, ca un vultur din prada sa. (…)
Adevăratul creștin, care „lucrează după adevăr, vine la lumină, ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu”. Viața lui evlavioasă și vorbirea lui sfântă constituie mărturii de fiecare zi împotriva păcatului și a păcătoșilor. El este un reprezentant viu al adevărului pe care îl susține. Despre acești urmași adevărați ai Săi, Domnul Isus spune că nu-i este rușine să-i numească frați. Fiecare dintre cei care vor avea viața veșnică va manifesta aici zel și devotament în serviciul lui Dumnezeu… Pentru ei, cunoașterea datoriei înseamnă îndeplinirea ei cu toată inima și cu curaj. Ei urmează lumina care le luminează calea, fără să se teamă de urmări. Dumnezeul adevărului este de partea lor și nu îi va uita niciodată. – Signs of the Times, 9 martie 1882
Material preluat de pe devotionale.ro.
